Până la finele anului aş vrea să avem o Lege a arendei în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a precizat că trebuie finalizate Camerele Agricole şi o bază de date reale pentru animale, acestea fiind "lucruri urgente, deranjante, dar necesare", care trebuie rezolvate anul acesta.

Oros a subliniat că după aprobarea bugetului şi notificarea ajutorului către Comisia Europeană ar putea începe plata despăgubirilor către fermieri pentru culturile de primăvară, iar acest lucru ar putea fi posibil începând cu luna aprilie.

Ministrul a mai vorbit în interviu despre măsurile perioadei de tranziţie, despre Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi despre modul în care vor fi împărţiţi banii pe Programul Naţional Strategic 2023-2027.

AGERPRES: Care sunt priorităţile, urgenţele, anului 2021?
Adrian Oros: Aş vrea ca până la finele acestui an să facem Camerele Agricole, o Lege a arendei, corectă, în care proprietarul să fie beneficiarul unei arende corecte, dar pe baza unui contract, iar cel care lucrează terenul să fie singurul beneficiar al subvenţiilor, pentru că aceasta este o problemă foarte mare, şi apoi situaţia subvenţiilor pentru animale. Am obţinut o modificare a datei de referinţă pentru subvenţii, dar ea va începe din 2023, însă mă refer în primul rând şi la o bază de date reală, inclusiv la acele registre de ameliorare a raselor ale asociaţilor. Şi acolo este un subiect sensibil, iar mulţi crescători sunt deranjaţi. Toate acestea trebuie să le lămurim. Sunt lucruri urgente, deranjante, dar necesare. Şi trebuie rezolvate anul acesta. Sigur, urmează Programul Naţional Strategic, iar până în septembrie o să îl discutăm cu fiecare formă asociativă în parte, tranziţia până în februarie o să o discutăm şi o să-i dăm drumul, dar sunt chestii vechi care parazitează, ca să zic aşa, se tot rostogolesc şi trebuie rezolvate. Lumea le cam ştie, toată lumea este de acord că nu sunt corecte şi că încurcă funcţionarea, în general, a modului în care se acordă subvenţiile. Acestea sunt priorităţile.

AGERPRES: Aţi anunţat că renunţaţi anul acesta la programul "Tomata" şi că veţi demara un program de sprijin pentru legume în spaţii protejate...
Adrian Oros: Nu renunţăm la "Tomata", aşa cum s-a spus, îl extindem, pentru că el nu a funcţionat cum ar fi trebuit. Va fi un program pentru legume în spaţii protejate. Avem studii care arată că în 2015 aveam o producţie de 700.000 de tone de tomate, iar în 2019, a crescut puţin, la 896.000 tone, dar în paralel au crescut şi importurile. Acestea au fost de 57.000 de tone în 2015 şi de 72.000 de tone în 2019, iar deficitul s-a păstrat. Dacă în 2017, când a început programul, deficitul era de 84 de milioane de euro, în 2019 a fost de 83,5 milioane de euro.

Pe de altă parte, programul a fost atât de simplist făcut încât era fraudat grosolan. Doar la o verificare făcută de un coleg din Olt la sfârşit de an s-a văzut că erau o grămadă de dosare pe care le respinsese, dar erau date în plată şi a găsit în sesiunea aceea 417 dosare fictive. De asemenea, foarte mulţi legumicultori ne spuneau: "Domnule ministru de ce trebuie să fac numai tomate? Lasă-mă să fac ceea ce îmi cere piaţa". Şi aşa este corect. Şi atunci am zis că anul acesta îl extindem - chiar dacă pe unitate va fi mai mic - pentru că vor fi mai mulţi - va fi un ajutor pentru cei care chiar fac legumicultură. În paralel cu acest program de minimis vom veni cu măsuri prin care alocăm distinct 150 de milioane de euro în doi ani pentru legumicultură, atât pentru solarii şi sere cât şi pentru depozite şi procesare.

AGERPRES: Ce valoare va avea programul de minimis pentru legume în spaţii protejate?
Adrian Oros: Va fi un plafon. Plafonul la minimis pe care avem voie să îl dăm anul acesta va fi de 88 de milioane de euro. Pe tot ce înseamnă minimis. Un plafon în fiecare an în care trebuie să ne încadrăm şi se iau în calcul ultimii trei ani. Noi ştim cât am cheltuit pe minimis anul trecut şi acum doi ani - ştim exact cât putem cheltui anul acesta: 88 de milioane de euro. Din aceşti bani avem şi programele legate de apicultură, "Bazna şi Mangaliţa" şi "Usturoiul".

AGERPRES: Cum veţi împărţi aceşti bani, care nu sunt chiar aşa mulţi?
Adrian Oros: O să vedem dacă o să găsim pentru apicultură alţi bani, ca să ne rămână cât mai mulţi în zona asta. Anul trecut am dat aproape 40 de milioane de euro numai pentru "Tomata". Usturoiul va merge separat, îl continuăm, este doar în anul doi. Suprafaţa a crescut foarte mult anul trecut şi ei au primit cam 60%, 1.600 de euro în loc de 3.000 de euro, dar efectul s-a văzut. Într-adevăr, este şi mai uşor de păstrat usturoiul. În cazul roşiilor, produceau toţi în acelaşi timp, le scoteau pe piaţă şi fiind un exces le aruncau, pentru că nu mai aveau ce să facă cu ele şi era păcat că era munca lor. Plus că acolo, cei care au făcut pe bune şi-au diminuat pierderile din cei 3.000 de euro primiţi, dar pe total economie nu s-a văzut efectul. S-au cheltuit în cei patru ani 172 de milioane euro pe Tomata, iar efectul nu s-a văzut nici măcar în scăderea importurilor în perioada de iarnă.

AGERPRES: Concret, ce legume vor fi susţinute în acest program?
Adrian Oros: Vom stabili cu asociaţiile de legumicultori. Pe Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) există din ceea ce ştiu eu, ardei, vinete, castraveţi, varză şi roşii, unde anul acesta sprijinul va fi de 4.900 de euro/hectar în spaţii protejate şi cam 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Când le pui cap la cap pe toate, nu sunt chiar aşa de puţine. De aceea legumicultorii trebuie să cultive ce le dictează piaţa, nu roşii că aşa a spus Oros sau Daea, dar să existe şi o modalitate de a controla astfel încât acele roşii să ajungă pe piaţă.

AGERPRES: Cum arată bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021?
Adrian Oros: Trebuie să primim limitele bugetare şi pe urmă o să vedem ce avem şi cum drămuim banii.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi în legătură cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)? Sunt creionate proiectele pe care vreţi să le finanţaţi din aceşti bani, respectiv cel pentru infrastructura de gestionare a apei şi reţeaua de depozite?
Adrian Oros: În vechea arhitectură a Guvernului era acceptată o sumă de 6,5 miliarde euro pentru infrastructura de gestionare a apei şi 750 de milioane de euro pentru reţeaua de depozite în jurul căreia să formăm şi o reţea de distribuţie şi valorificare produse româneşti. În prima şedinţă de Guvern fiecare minister îşi va asuma din PNRR ce vrea să facă, cu termene clare, în aşa fel încât să putem prezenta Comisiei, la începutul lunii martie, o formă finală, ca să atragem primii bani pentru proiecte anul acesta. După ştiinţa mea, regula este că până la finele lui 2023 trebuie să fie contractate toate sumele. Este un termen foarte strâns, mai ales când discutăm de infrastructura pe care vrem noi să o facem. Într-adevăr, finalizarea va fi poate pe N+2 sau N+3, dar contractarea va fi 2023, şi atunci sigur că vom dori să folosim această oportunitate pentru a atrage toată suma. Discuţia actuală este următoarea: cât de realiste sunt proiectele fiecărui minister. Întrebarea pentru mine, la Agricultură, este dacă pot să cheltui cele 6,5 miliarde de euro, dacă există capacitate de proiectare şi tehnică de execuţie ca să cheltui banii... Dacă nu, îi dau altcuiva, la Transporturi, de exemplu.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre Programul Naţional Strategic, pachetele de măsuri, inclusiv pe perioada de tranziţie.
Adrian Oros: Programul Naţional Strategic la care lucrăm anul acesta începe efectiv în 2023 şi ţine până în 2027. Vom avea însă doi ani de tranziţie, respectiv 2021 - 2022. A sosit regulamentul de tranziţie, iar noi pregătim acum pachetele de măsuri. Avem banii, iar regulamentul ne dă nişte limite. Pe tranziţie se va merge după aceleaşi reguli, practic sunt bani noi, pe reguli vechi.

Vom avea 6,61 miliarde de euro, din care pentru Pilonul I - plăţi directe 3,81 miliarde de euro, iar pentru Pilonul II - 2,8 miliarde de euro.

Schemele din Pilonul I vor merge ca şi până acum cu plăţile directe pe suprafaţă. Vom continua cu acea plată redistributivă pentru fermele mici, până în 5 hectare, iar pentru fermele medii, între 5 şi 30 de hectare, vom da o plată mai mare, de 48 de euro. Totodată, va rămâne plata pentru climă şi mediu, tot ca plată directă, respectiv 57,82 euro, iar plăţile directe pentru tinerii fermieri vor fi de 36,61 de euro pe hectar, în primii cinci ani când s-au înregistrat, dar până la un plafon de 60 de hectare.

Pentru Pilonul II bineînţeles ne-am orientat pe ce a reieşit din analiza nevoilor. Am văzut că avem un grad de depozitare şi procesare prea mic şi de acolo şi deficitul comercial. În pomicultură, legumicultură şi la carnea de porc avem un deficit foarte mare şi de aceea încercăm ca prin măsurile din Pilonul II, pe aceşti ani de tranziţie, să cofinanţăm exact aceste activităţi. Dar aici sunt şi nişte obligaţii de mediu, condiţiile din regulament ale Comisiei Europene, respectiv minimum 36% din sumă trebuie cheltuită pe măsuri de mediu şi climă, atât din fondurile Pilonului II cât şi din Fondul de Rezilienţă pe Agricultură.

AGERPRES: Cum arată în prezent alocările financiare pe aceste măsuri din Pilonul II?
Adrian Oros: Nu avem încă cifrele finale, pentru că trebuie să le discutăm şi cu asociaţiile. Din ce avem până în prezent, pe măsura 10 "Mediu şi climă" vor fi aproximativ 20 de milioane de euro, pentru Agricultura Ecologică aproximativ 120 de milioane de euro. Sunt plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi vom merge în primul rând pe zona montană, cu aproape 70 de milioane de euro. Vom merge şi pe măsurile care au avut succes şi care ar putea acoperi acele nevoi pentru a corecta deficitul.

Măsura 4.1 - Investiţii în exploataţii agricole, am splitat-o în mai multe pe sectorul vegetal şi zootehnic. Pentru investiţii în procesare şi condiţionare în fermă, integrarea în fermă, vor fi alocate în jur de 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură şi aici mă refer la sere şi solarii - tot 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii în zootehnie - circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană - 90 de milioane de euro. Avem şi investiţiile privind achiziţiile simple şi echipamente în ferme cam 100 de milioane, investiţii privind procesarea şi condiţionarea legumelor 50 de milioane. Teoretic, pe cei doi ani, 2021-2022, avem pentru legume în sere şi solarii, depozitare şi procesare, circa 150 de milioane de euro. De asemenea, vrem să continuăm şi cu investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost un program supra-contractat şi unul de succes şi vom aloca aproximativ 110-115 milioane de euro.

Există şi măsura 4.2 "Investiţii în marketingul produselor agricole"- alta decât procesarea în fermă, prin care se poate face depozitare şi procesare şi de către cei care nu au producţie primară. De exemplu, dacă vor să îşi facă o făbricuţă mică de lapte cei din zona Vatra Dornei, să îşi facă ei în primul rând, nu altcineva. Discuţia pe care am avut-o mai ales cu cei din zona montană, în general cu cei mici, a fost să îşi facă ei partea de depozitare şi procesare, prin cooperative. Nu există altă soluţie pentru cei mici. Dacă îşi face altcineva, în afară de ei, sunt două pericole mari: tot timpul o să-i condiţioneze la preţ şi există pericolul ca acea făbricuţă mică să fie preluată de un operator mare, care va avea la un moment dat monopolul. Dacă este a lor, ei fiind crescători de vaci de lapte, niciodată nu o să vrea să vândă şi o să îşi facă tot ei depozitarea şi procesarea. Altă formă realistă de a-i ajuta nu există.

Le-am dat şi alte argument în plus: dacă unul vrea să îşi facă depozitare-procesare, singur, înseamnă că este mai mare, nu prea are nevoie, dar primeşte 50% din fonduri. În momentul în care eşti în cooperativă, primeşti 70%, iar dacă eşti şi în zona montană, mai ai încă 10%. 80% pentru o cooperativă în zona montană, mai mult nu se poate, iar cei 20% rămaşi îi pui de la mai mulţi, plus că îţi faci o făbricuţă care să te servească pe tine, fără acel pericol că o să-ţi dicteze cineva preţul. Altfel îţi gestionezi business-ul când ai şi depozitare şi procesare, când ai doar producţia primară depinzi de acela care procesează, de comerciant.

AGERPRES: Despre ce sume vorbim pe această măsură?
Adrian Oros: Aproximativ 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional şi 30 de milioane pentru zona montană. De asemenea, am alocat o sumă de 25 de milioane de euro pentru investiţii în culturi proteice ca să vedem cum o acceptă fermierii. Există o strategie a UE pentru a creşte independenţa proteică a Europei, deoarece foarte multă proteină este adusă din SUA şi America de Sud. Noi, pe de o parte, cultivăm doar soia nemodificată genetic, în schimb importăm la greu şroturi de soia, modificate genetic. Dacă tot există strategia aceasta, haideţi să vedem cum ar merge şi la noi. Poate unii fermieri vor vrea să cultive soia, să o şi proceseze dacă dăm bani europeni, pentru că dăm foarte mulţi bani pe importurile de şroturi de soia.

În continuare vom da şi programului LEADER partea lui, între 50 şi 70 de milioane de euro, repet sunt nişte limite pentru că va trebui să le discutăm cu fiecare în parte. Pe bunăstare, la porc şi pasăre, vom aloca în jur de 250 de milioane de euro, iar pe măsura 17.1 privind asigurările - 10-15 milioane de euro. Noi ne-am uitat de-a lungul timpului cum s-au consumat banii şi în funcţie de acest lucru i-am împărţit. Cam acestea sunt fondurile de tranziţie.

AGERPRES: Ştiu că mai sunt 690 de milioane de euro, bani care au venit în plus la fondurile pe tranziţie
Adrian Oros: Într-adevăr, separat din instrumentul de redresare şi rezilienţă avem 692 de milioane de euro, bani care au venit în plus. Noi oricum am pierdut pe total când a ieşit Marea Britanie şi când s-au dat mai mulţi bai pe incluziune socială şi pe apărare, dar acum s-a suplimentat un pic, în aceleaşi condiţii: 36% din sumă să fie folosită pe măsuri de mediu, 1% pe bunăstare şi minimum 55% pe investiţii. Ca să ne încadrăm pe aceste condiţii minime, se vor duce pe Măsura 10 - 140 de milioane de euro, pe ecologic 100 de milioane de euro şi 50 de milioane pentru cooperarea pe orizontală şi verticală pe lanţul de aprovizionare, iar pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri am alocat între 80 şi 100 de milioane de euro, dar aici va trebui să vedem cum facem proiectul care este destul de uşor de fraudat.

AGERPRES: La ce va referiţi când spuneţi că e mai uşor de fraudat?
Adrian Oros: Practic este o sumă forfetară, scrie o poveste acolo şi nu îl mai urmăreşte nimeni. Sunt bani de multe ori aruncaţi. Văd că funcţionează în toată Europa, dar nu ştiu cum îl monitorizează mai bine. La noi, scriu un plan de afaceri şi primesc 70% din bani. Foarte mulţi dintre beneficiari, chiar dacă din tată în fiu fac agricultură într-un anumit domeniu, se duc şi întreabă unde pot obţine punctaj mai mare şi chiar dacă este în zona montană, vine unul şmecher, îi scrie un proiect pentru nu ştiu ce pepeni sau porumb dulce, pentru că are cele mai multe puncte. Nu poate să-l facă, se chinuie, nu rămâne pe piaţă, dar se chinuie să reziste ca să îndeplinească criteriile acelea şi să mai tragă ceva. Am întâlnit concret în zona submontană aşa ceva. Consider că ar trebui, dacă tata e crescător de oi, să spună vreau să devin tânăr fermier şi vreau să cumpăr tot oi sau tot vaci, dar mai de rasă. Pericolul este că se găsesc tot felul de chichiţe de acestea, consultantul ştie pentru că este ajutat de oamenii din AFIR care scriu ghidurile şi atunci, în timp, pe un exerciţiu bugetar constaţi că o parte din banii se duc aiurea, pentru că vine unul care spune: "hai că îţi spun eu cum se face". Ceea ce nu e corect.

AGERPRES: În aceste condiţii ce veţi face pentru a corecta această situaţie pe măsura privind instalarea tinerilor fermieri ?
Adrian Oros: Am cerut în primul rând să facă ghidurile astfel încât 70% să meargă în investiţii certificate. Să vină cu factură că şi-a cumpărat animale, că şi-a cumpărat ceva. Este aproape o sumă forfetară. Revenind la fonduri, cred că este important ca şi activităţile neagricole să fie sprijinite, pe măsurile 6.1 şi 6.4. Aici, pe cele două măsuri non-agricole, vor fi cam 150 de milioane de euro. Vom merge şi pe dezvoltarea fermelor mici, măsura 6.3, investiţii în ferme mici, în fermele de familie. Aici împreună, naţional şi zonă montană, o să fie o sumă de 80-90 de milioane de euro.

AGERPRES: Care este orizontul de timp pentru lansarea acestor măsuri?
Adrian Oros: Avem un calendar prin care până la sfârşitul lunii februarie trebuie să trimitem oficial la Bruxelles PNRR pe tranziţie. După ce mai analizăm cifrele şi observaţiile pe care le-am primit de la CE şi de la asociaţii, le trecem prin grupul de consultare şi pe urmă prin comitetul de monitorizare, iar la finele lui februarie îl transmitem la Bruxelles. Sigur, trebuie să modificăm şi legislaţia naţională, până finele lunii aprilie, în aşa fel încât noi la mijlocul lunii iunie să demarăm toate sesiunile de depunere, cu tot ce înseamnă ghiduri, consultări. Practic, după tranziţie, intră PNS, dar va mai fi un N+2 sau 3, mai ales pentru măsurile de investiţii, cele mari care impactează şi mediul, unde este nevoie de avize şi studii.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre situaţia despăgubirilor acordate fermierilor afectaţi de secetă. Când vor primii banii pentru culturile de primăvară şi ce restanţe mai sunt pentru cele însămânţate în toamnă lui 2019?
Adrian Oros: Am achitat undeva la 88-89%, peste 850 de milioane de lei pentru culturile de toamnă. În ceea ce priveşte plata despăgubirilor pentru culturile de primăvară noi avem ordonanţa scrisă, procedurile sunt aceleaşi, dar e nevoie să fie prinsă în buget. În momentul în care e prinsă în buget o putem face şi notifica către Comisie. Acest lucru se va întâmpla numai după aprobarea bugetului, mai repede nu. Până nu avem buget nu putem face nimic. În cazul culturilor cu porumb şi floarea soarelui avem o suprafaţă de 1,21 milioane de hectare afectată de secetă, iar suma de care avem nevoie este de peste un miliard de lei.

AGERPRES: Puteţi estima, totuşi, un termen când vor putea primi efectiv banii, după tot acest circuit?
Adrian Oros: Dacă eu primesc banii în buget, ordonanţa e scrisă, trebuie doar să o notificăm la Bruxelles. Ea poate să plece în momentul în care îi dau drumul pe circuit. În paralel se pot întâmpla circuitul legislativ cu avizul de la Bruxelles. Dacă facem o comparaţie cu ce s-a întâmplat anul trecut pe despăgubiri, este posibil ca din trimestrul II, din aprilie, să începem plăţile către fermieri.

AGERPRES: Centralizările realizate arată că pentru plata despăgubirilor pe culturile de primăvară sunt cu mult mai mulţi fermieri înscrişi decât pentru cele din toamnă. Care ar fi explicaţia?
Adrian Oros: Într-adevăr, pentru culturile din toamnă au fost 36.000 de fermieri, iar acum la plata despăgubirilor pe culturile de primăvară sunt 93.000. Ori au fost mai mulţi fermieri care au cultivat porumb şi floarea soarelui, ori au fost mai superficiali cei din comisiile de evaluare. Orice măsură de genul acesta pe care o faci trebuie să te bazezi şi pe cât sunt de corecţi oamenii.

AGERPRES: În altă ordine de idei, v-aţi completat echipa de secretari de stat? Aţi pierdut doi, după ce Emil Dumitru şi George Scarlat au obţinut un loc în Camera şi Senat.
Adrian Oros: Deocamdată îi avem siguri pe cei care au rămas, domnii Gheorghe Ştefan şi Aurel Simion, iar din partea USR-Plus a fost desemnat George Căţean, un om care are legătură cu agricultura, având un business de familie integrat pe zona de vacă de lapte şi oaie de lapte. Mai vine cineva din partea UDMR şi va mai încă unul din partea PNL, care va fi propus de acele filiale care au oameni pregătiţi. Filiala Călăraşi are două propuneri, ambele fiind ok. Secretarii de stat vor fi numiţi numai după ce vor fi evaluaţi. Sunt 90 şi ceva de secretari de stat în total şi trebuie evaluaţi inclusiv din punct de vedere al dosarului de presă, să nu ne trezim cu tot felul de bombe. Pot să fie 80 buni şi dacă 10 au ceva probleme, presa o să scrie numai despre aceştia. De aceea trebuie evaluaţi pentru că până la urmă sunt demnitari şi pot să fie foarte buni profesionişti, dar dacă au o tinichea.....

AGERPRES: Când estimaţi că vor intra în pâine?
Adrian Oros: Eu cred că săptămâna viitoare. Îmi doresc să se întâmple cât mai repede pentru că trebuie să împart domeniile. Programul Naţional Strategic este unul foarte important la fel şi relaţia cu Comisia Europeană.

AGERPRES: Rămâne în continuare şi postul de subsecretar de stat?
Adrian Oros: Încă nu ştiu dacă mai rămâne. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii