Gabi Balint, fostul mare atacant al Stelei, care pe 3 ianuarie a împlinit 61 de ani, vorbește într-un interviu exclusiv acordat pentru „Weekend Adevărul“ despre debutul său în fotbal, care sunt dorințele sale pentru anul abia început, dar și despre postura de actor în filmul „Hai, România! – Povestea Generației de Aur“, care se va lansa în cinematografele din toată țara pe 1 martie. Să ascultăm povestea unuia dintre cei mai carismatici jucători ai României.

„Weekend Adevărul“: Când a fost prima întâlnire cu fotbalul? Îți mai amintești mingea făcută din ciorapii mamei?

Gabi Balint: Prima întâlnire cu fotbalul a fost când am învățat să merg. Și când am primit prima minge cadou. Atunci am început să o lovesc, să mă învețe tata să mă joc cu ea. Da, e adevărată poveste cu mingea făcută din ciorapii mamei. Cu cea de cauciuc tot timpul se întâmpla să sparg bibelouri sau să lovesc lustra. Dar cu cele făcute din ciorapi nu se întâmpla asta. O dominam mai bine.

Unde jucai fotbal în copilărie?

Peste tot: la școală, în pauze, și în curtea blocului. Chiar dacă aveam o pauză scurtă de zece minute, ieșeam și echipele erau făcute deja, încingeam o miuță. Jucam și în curtea blocului, pe coastă, pe dealul de lângă blocul nostru, acolo aveam gazon. Sigur, de multe ori eram alergați de proprietarul terenului pentru că îi călcam iarba pe care o dădea la animale. Și apoi am fost legitimat, prima legitimație am primit-o la 11 ani, însă m-am prezentat la echipă doi ani mai târziu pentru că eram prea mic să merg să joc cu juniori de 18 ani. Așa că, la 13 ani, am început să joc oficial la juniori, la Hebe Sângeorz-Băi.

Destinul ne este dat

Spui în filmul „Hai, România!” că destinul ne este dat mai mult decât că ni-l facem noi. Care a fost acel moment când ai știut că destinul tău e legat de fotbal?

Da, eu așa consider, că destinul ne este dat. Însă momentul în care am realizat că drumul meu e fotbalul a fost la selecționarea mea pentru Luceafărul. Când trebuia să plec de acasă la 15 ani și jumătate la București ca să încep, să zic așa, fotbalul profesionist. În momentul acela mi-am dat seama că acesta este viitorul meu.

34 de meciuri și 14 goluri are Gabi Balint în tricoul naționalei României, pentru care a jucat 11 ani.

Retrăiește momente magice

Ai debutat ca actor. A fost un prilej pntru a-ți rememora cariera?

Sigur că de câte ori vorbesc despre cariera mea la trecut o fac cu un pic de melancolie așa..., în glas și în ochi. Pentru că de multe ori îmi dau și lacrimile când îmi aduc aminte de niște momente care m-au afectat foarte mult, și în sens pozitiv, și negativ. Și de asta spun că prin participarea la realizarea acestui film am rememorat din nou multe dintre momentele frumoase. Sunt sigur că va ieși un film frumos, care va reflecta acea perioadă superbă a Generației de Aur, cum au numit-o mulți.

Steaua și Real Burgos au fost singurele echipe la care a evoluat Balint în cariera de jucător, la seniori, pentru care a marcat 97 de goluri în 348 de partide.

Cum îi încurajezi pe suporteri sau publicul larg să vadă filmul?

Le recomand tuturor să vină să vadă acest film pentru că sunt trăiri pe care le-au avut cei mai buni jucători de fotbal ai României. Și e important ca toți să vadă prin ce a trecut fiecare, pentru că ei pot deveni și exemple de urmat pentru tinerii care vor să ajungă fotbaliști, care fac fotbal în momentul ăsta și își caută motivații și exemple. Acolo, în acest film, copiii 100% își vor găsi idoli pe care să îi urmeze și sunt multe lucruri interesante pe care le vor afla. Iar părinții vor retrăi niște clipe pe care le-au trăit acum aproximativ 30 de ani.

Se visează jucând din nou

Te mai visezi pe teren?

Visez de multe ori că joc fotbal, însă niciodată nu se întâmplă ceva obișnuit. Să intru pe un teren de fotbal normal, la începutul unui meci, să joc firesc. Ori se întâmplă ca echipa să intre pe teren și eu nu ajung pentru nu îmi găsesc o parte din echipament... Câteodată terenul are o formă curioasă, nu e acel dreptunghi cu gazon... De multe ori visam că joc iar printre blocuri, dar ca jucător profesionist. Aceste vise apar probabil și pentru că m-am retras brusc din fotbal, am fost nevoit să renunț și poate din cauza asta nu reușesc să mai joc un meci cap-coadă în vise. Însă nu ai cum să nu visezi. Odată ce ai avut ani de zile o viață de fotbalist profesionist nu ai cum să nu mai visezi.

Care sunt cele trei dorințe pe care ai vrea să ți le împlinească „peștișorul de aur“?

În primul rând mi-aș dori ca naționala să ajungă cât mai departe la Campionatul European. Aș vrea să o văd măcar în semifinale și m-aș bucura enorm dacă s-ar întâmpla lucrul acesta. În fotbalul românesc mi-aș dori ca Steaua să își rezolve problemele anul acesta, să aibă drept de promovare și să își facă o echipă bună. Ca să ajungă din nou acolo unde a fost. Și a treia dorință este ca echipele care vor fi calificate în cupele europene să ajungă în primăvară așa cum se întâmpla nu de mult. Pentru că în ultimul timp ne cam oprim, nu mai ajungem nici în grupe. Asta cred că ar trebui să se întâmple pentru fotbalul românesc.

Actor în filmul despre Generația de Aur

Filmul „Hai, România! – Povestea Generației de Aur“, în care ”joacă” Gabi Balint, Hagi, Popescu, Stelea sau Răducioiu, spune povestea complexă a celei mai vii și mai intense perioade din fotbalul românesc: anii 1980-2000, o perioadă în care naționala a ajuns în topul fotbalului mondial și a reușit recordul a trei calificări consecutive la trei campionate mondiale (1990-1994-1998) și două calificări consecutive la două campionate europene de fotbal (1996 și 2000).