Traian Băsescu: Să le luăm pe rând. Biden a avut două vizite în România, în 2009 şi în 2014. Prima a vut un singur obiectiv: discuţii cu privire la amplasarea scutului antirachetă. A fost o dsicuţie de circa două-trei ore, cu toată analiza efectelor, după care am convocat CSAT şi propunerea americană a fost acceptată. În loc să se monteze elemente ale scutului antirachetă în Cehia, s-au amplasat în România. Deci a fost o decizie a administraţiei Obama-Biden de a schimba arhitectura scutului antirachetă de la Polonia-Cehia (cum era în fază iniţială) la România-Polonia. Al doilea lucru, în urma unor discuţii îndelungate, pe care le-am avut şi eu, şi conducerea poloneză - în mod deosebit Donald Tusk, dar şi Kaczynski - la summitul NATO din Ţara Galilor (2014) s-a reuşit conştientizarea faptului că Flancul Estic al NATO este vulnerabil, drept urmare Obama a anunţat prepoziţionarea de armament greu şi armanent de luptă în general, plus muniţie, pe Flancul Estic, adică în România, Polonia şi ţările baltice. Acest lucru s-a întâmplat deja şi continuă, meritul lui Trump fiind că nu a întrerupt acest program de consolidare a Flancului Estic. Deci n-aş putea spune că pentru noi administraţia Trump a adus un plus de securitate, iar arhitectura cu baza aeriană româno-americană de la Turda, cu baza aeriană de la Kogălniceanu, cu plasarea a 500-1.000 de puşcaşi marini în baza de la Kogălniceanu sunt construcţii făcute în timpul lui Obama, iar în acea perioadă cel care se ocupa de politica externă şi de securitate era vicepreşedintele Biden.

Pe viitor, ce are România de câştiga prin victoria lui Joe Biden?
Nu cred că putem discuta în termeni de câştig şi de pierdere. Spre exemplu, nu cred că s-ar fi schimbat politica SUA dacă Trump ar fi avut un nou mandat, însă cu administraţia Biden avem certitudinea că această politică de recunoaştere a riscurilor de securitate de la Marea Negră şi consolidarea Flancului Estic va fi dusă în continuare. Mai mult decât atât, avem probleme majore de securitate, nu numai noi, ci şi toată Europa, urmare a faptului că Trump a denunţat Tratatul pentru Armament Nuclear Intermediar (INF), care se referea la rachetele cu rază medie de acţiune şi încărcături nucleare, ceea ce, în momentul de faţă, permite Rusiei să-şi amplaseze rachete cu rază medie de acţiune oriunde, inclusiv în Crimeea sau în Ucraina de Est, ceea ce reprezintă un pericol mortal din punct de vedere al securităţii pentru UE. Mai mult, anul viitor în februarie expriă Acrodul START. Este Acordul care vizează controlul armamentelor nucleare privind rachetele intercontinentale. Trump a refuzat o prelungire cu un an a acestui Acord, pentru ca între timp să se facă negocierea cu Rusia. Deci din punct de vedere al izolaţionsimului pe care Trump l-a promovat, Europei nu-i este bine. Ţineţi cont că America s-a retras şi din Acordul Climatic de la Paris, s-a retras şi din Acordul nuclear cu Iranul. O Americă izolată creează multe breşe de securitate pentru o Europă care a mizat pe multilateralismul acceptat de SUA.

Să ne aşteptăm şi la o vizită a preşedintelui SUA în România?
Eu cred că da. Grija preşedintelui Iohannis ar trebui să fie în acest sens: să-l invite. Mai ales că Biden, în a două vizită pe care a făcut-o la Bucureşti, în 2014, a fost foarte interesat de România. A venit însoţit de soţie, de sora soţiei, au vizitat diverse muzee din România. Există un interes de a descoperi România la Biden.

Care e cea mai puternică amintire pe care o aveţi cu Joe Biden?
Cred că discuţia extrem de tensionată de la prima întâlnire, când am discutat amplasarea scutului antirachetă. Am discutat două-trei ore despre riscuri şi avantaje. De fiecare dată am încercat să găsesc soluţia pentru ca existenţa scutului antirachetă la Deveselu să nu fie o creşetere a vulnerabilităţii României din perspectiva unor puteri nucleare care ar vrea să lovească Europa.

Ce se întâmplă cu ridicarea vizelor? Va fi mai uşor sub administraţia Biden?
Nu, nu va fi. Totul ţine de noi, trebuie să avem grijă ce oameni merg să ceară viză de SUA pentru a micşora procentul de respingeri. SUA au un criteriu foaret clar: trebuie să ajungi la un nivel de respingere de sub 3% a solictirăilro de viză, ceea ce pentru ei înseamnă că românii au înţeles că nu orice potenţial infractor poate ajunge pe teritoriul SUA. În aceste condiţii vom obţine un regim al vizelor mult mai favorabil sau chiar ridicarea vizelor. Dar totul depinde de noi, nu de americani.