Ultimul sondaj la nivelul UE (Eurobarometru) arată 64% dintre românii chestionați ar vota la europarlamentare, dacă alegerile ar fi săptămâna viitoare, cu 3% sub media UE, cu toate că procentul este în creștere cu 4%, față de studiul similar din 2018.

În iunie 2024 vor fi următoarele europarlamentare FOTO Arhivă

Aproximativ două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înainte de alegerile europene precedente. 58% dintre respondenți au declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiții. Și românii sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene. 64% dintre respondenții români declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.

Diferența între sondaj și ziua votului

Important de menționat e că, totuși, prezența la finalul zilei din vot din mai 2019, în România, a fost de 49,02%, cu 17% mai mult față de 2014, dar sub intenția din sondaj . Tensiunile interne erau mari în 2019, după ce Liviu Dragnea ostilizase o bună parte din electorat, iar a doua zi după alegeri a și ajuns la pușcărie.

Procente mari privind intenția de a vota, potrivit studiului PE din acest an, sunt cele din Olanda (87%), Suedia și Danemarca (ambele cu 83%), Belgia (73%). La polul opus este Cehia (50%).

Conform Eurobarometrului, 61% dintre românii întrebați sunt „interesați” alegerile europarlamentare din iunie 2024, cu 5% mai mult față de media Uniunii de 56%. Tendința la nivelul UE este de creștere, în condițiile în care avem cu 6 puncte procentuale mai mult în 2022 decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente), potrivit datelor furnizate de Parlamentul European. Un interes și mai mare găsim în state ca Olanda (75%), Germania (65%), Finlanda sau Danemarca (64%), în timp ce interes scăzut sunt în state ca Slovacia (26%) sau Cehia (27%).

Sprijinul pentru Ucraina și priorităților

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).

Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când analizăm starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că le-a scăzut nivelul de viață și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor. Alți 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. 47% dintre respondenții români au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni (60% dintre respondenții din România) nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.

În acest sens, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%).

Fără date privind intenția pe partide

Responsabilii de ultimul Eurobarometru au fost întrebați de ce nu a fost pusă și o întrebare prin care să se determine preferința politică, cel puțin la nivel de familie politică europeană. „Eurobarometrul a fost mereu și trebuie să fie neutru politic”, a precizat Philipp Schulmeister, şeful Unităţii de monitorizare a opiniei publice din Parlamentul European. Însă, acesta că în viitor s-ar putea apară schimbări: „Cred că e posibil să fie unul (n.r.- care să prindă și zona politică) până la alegerile de anul viitor”.

Metodologie

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376 de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.