Anul trecut, laptele a început să dispară din supermarketurile din Rusia. Lipsa de lapte a fost derutantă. Vacile produceau mai mult ca niciodată, conform statisticilor oficiale, iar sancțiunile occidentale au început abia recent să vizeze industria lactatelor, relatează cotidianul The Times, citat de G4Media.

Din păcate pentru mii de fermieri ruși, problema nu avea nimic de-a face cu productivitatea ugerelor vacilor. Sistemul computerizat de acordare a licențelor utilizat pentru aprobarea cărnii și a produselor lactate în Rusia fusese piratat de un colectiv cunoscut sub numele de Armata IT din Ucraina.

„Pagubele au fost colosale. Producătorii nu și-au putut pune produsele pe rafturi timp de câteva zile”, a declarat Joe, unul dintre liderii grupului, pentru The Times. Fondat în primele zile ale războiului, colectivul are aproximativ 10.000 de voluntari proveniți din întregul sector tehnologic înfloritor al Ucrainei. Hackerii justițiari comunică prin intermediul aplicației Telegram și s-au dovedit pricepuți să copleșească apărarea cibernetică a companiilor rusești, a posturilor de televiziune și a organizațiilor guvernamentale.

Prognoza meteo pe care se bazează armata rusă, serviciul online de emitere a biletelor al companiei naționale de căi ferate și sistemul de plată utilizat pentru colectarea taxelor de drum pe autostrăzi au fost doborâte de războinicii din dormitoarele ucrainenilor.

„Nu putem lovi infrastructura lor militară, deoarece este izolată și bine protejată. Dar putem lovi industriile pe care le folosește armata. Când le atacăm căile ferate, le afectăm atât trenurile civile, cât și cele militare”, spune “Joe”.

Țintele sunt selectate de un grup de seniori, iar metoda preferată de voluntari este atacul de „refuz al serviciului”, care constă în inundarea unui site web cu mii de solicitări până când sistemul acestuia este suprasolicitat. Grupul are chiar și un clasament pentru a sărbători eforturile celor mai pătrunzători hackeri.

Ocazional, grupul, care își subliniază independența față de guvern, ajută armata ucraineană cu cereri specifice. Când SBU, agenția de securitate ucraineană, a descoperit anul acesta că hackerii ruși ajutau la dirijarea atacurilor cu rachete prin utilizarea fluxurilor CCTV pentru a spiona pozițiile ucrainene, Armata IT s-a pus pe treabă pentru a identifica camerele compromise.

Dar hackerii se bucură, de asemenea, de plăcerea de a scoate în evidență preocupările mărunte ale rușilor obișnuiți, punându-le implicit în contrast cu luptele pe viață și pe moarte ale compatrioților lor.

Când un lanț de benzinării din Rusia a decis să lanseze o ofertă promoțională de doi la preț de unu la burgeri și crenvurști pentru utilizatorii aplicației, hackerii au decis să scoată aplicația cu totul. „Ce se întâmplă cu aplicația? De ce nu s-a blocat ieri, în loc să se blocheze? De ce a trebuit să pice astăzi?”, s-a plâns un rus pe rețelele de socializare, într-un mesaj împărtășit cu bucurie de hackeri.

„Acest tip de muncă este, de asemenea, important pentru că le amintește oamenilor din Rusia că țara lor este în război. Când văd dronele care lovesc Moscova, când văd că conturile lor bancare sunt indisponibile, când văd că nu mai este lapte în magazin, toate acestea fac parte din același lucru. Îi obligă să se întrebe de ce lucrurile nu sunt normale”, spune Joe.

Hackerii se văd pe ei înșiși diferit de colectivele rusești precum KillNet sau Fancy Bear, care sunt strâns aliate cu statul.

„Am fost acuzați de presa rusă că suntem conduși de Casa Albă. Vă puteți imagina pe președintele Biden trezindu-se dimineața și dându-ne indicații să lovim niște birouri guvernamentale locale din Tatarstan?”, spune Joe, al cărui pseudonim este o referire ironică la Biden. El spune că nu cunoaște prenumele reale decât ale câtorva dintre colaboratorii săi online.

Alte colective online au încercat propriile lor metode de a perturba viețile rușilor obișnuiți.

Un proiect anterior numit IT Stand For Ukraine a implicat mii de ucraineni care au apelat direct la ruși prin intermediul rețelelor de socializare pentru a-i convinge de realitatea războiului.

Voluntarii i-au vizat pe cei care aveau cele mai multe motive să se opună invaziei – bărbați care se confruntau cu recrutarea, mame de soldați – și le-au trimis imagini de pe front sau previziuni sumbre despre economia rusă. Dar au fost nevoiți să abandoneze proiectul după șase luni, când inutilitatea acestuia a devenit evidentă.

„Am descoperit că mamele soldaților ruși erau mai interesate să se asigure că primesc compensații dacă fiii lor mor”, a declarat Oksana Moroz, în vârstă de 31 de ani, una dintre fondatoarele organizației IT Stand For Ukraine, care la un moment dat avea 2.000 de membri. „Cu cât mai multe înmormântări apăreau la știri, cu atât mai indiferentă era reacția rușilor obișnuiți”.

Joe, care are în jur de 40 de ani, are veri la Moscova și Iaroslavl care refuză să critice războiul. Se simte el vinovat că membrii familiei sale ar putea fi privați de servicii? „Cred că pot supraviețui fără lapte, având în vedere că suntem loviți de rachete rusești”, spune el.