Giuvaierele comerțului lumii globalizate, porturile maritime, sunt nu doar noduri vitale pentru buna funcționare a economiei mondiale, au ajuns să fie pioni pe tabla de șah geopolitică. Într-o lume în care marile puteri se contrează și cele emergente încearcă să își facă loc, competiția în jocul porturilor arată tensiunile care marchează relațiile economice de astăzi, scrie Ziare.com.

Cea mai mare parte a câștigurilor din comerțul global, în jur de 18 trilioane de euro, se realizează prin intermediul porturilor. Nu doar că transportul naval leagă toate celelalte moduri de a duce mărfurile dintr-un loc în altul, dar porturile se modernizează și ele pe fondul tranziției verzi și a provocărilor legate de forța de muncă. Acestea trec prin modernizări scumpe, cu investiții care ajung anual la 200 de miliarde de euro, arată Bloomberg într-o analiză recentă.

China nu ar putea deține titlul de fabrică a lumii dacă nu ar fi în același timp și un gigant al mărilor; șapte din primele 10 cele mai mari porturi de containere sunt în China, iar clasamentul include doar un singur port european, pe cel de la Rotterdam, și niciunul american, conform unui top realizat de publicația de specialitate Lloyd’s List. Portul Shenzen, al patrulea în clasament, îi poate neliniști pe rivali în contextul competiției economice pe sectorul automobilelor, după inaugurarea unui nou terminal anul trecut, din care au fost expediate 20.000 de autovehicule.Bloomberg a analizat opt dintre marile porturi ale lumii pentru a vedea strategiile geo-economice care intră în competiție: ambițiile comerciale pentru puterea de producție, jocul pentru influență în regiuni volatile și cursa pentru atenuarea riscurilor care decurg din schimbările climatice sau din forța de muncă limitată.

Portul unui mare producător de mașini

BYD Co, conglomeratul care integrează cel mai mare producător de mașini electrice al lumii, a primit în ianuarie 2023 prima navă de marfă dedicată exportului de automobile chinezești. În februarie, Shenzhen a anunțat un plan de extindere a capacității sale de producție de automobile. Ulterior, BYD a comandat alte șapte nave pentru transportul automobilelor, iar în iulie a anunțat o investiție de 6,5 miliarde de yuani (817 milioane de euro) în a treia fază a unui parc industrial în care își are sediul.

Portul, deținut de municipalitate, se află la doar 25 de kilometri de sediul central al BYD și de una dintre principalele sale unități de producție. Noua fabrică va fi și mai aproape, ceea ce înseamnă că va dura doar cinci minute pentru ca o mașină nouă să ajungă de la fabrică în port. Obiectivul pentru anul în curs este exportul a până la 100.000 de automobile, urmând ca această cifră să crească la un milion de vehicule pe an până în 2030, potrivit guvernului orașului, conform sursei citate.

India țintește o felie din exporturi

În vestul Indiei, lucrările de dragare sunt gata să înceapă pentru a construi cel mai mare, cel mai adânc și cel mai costisitor port din India de până acum. Portul de la Vadhvan va fi imens, cu nouă terminale lungi de un kilometru pentru containere, cu dane speciale pentru mărfuri pe roți și lichide și unul pentru paza de coastă. Portul ar trebui să coste 8 miliarde de euro și să fie gata spre sfârșitul deceniului, urmând să aibă capacitatea de a manipula aproximativ 23 de milioane de containere maritime, fiind unul dintre cele mai mari 10 porturi din lume, potrivit susținătorilor proiectului.

Ambiția i se potrivește premierului Narendra Modi, proaspăt reales, care vrea să transforme India într-un gigant al exporturilor și al producției, scrie sursa citată.

Vadhvan va avea o adâncime naturală de 20 de metri, suficientă pentru a primi unele dintre cele mai mari nave din lume, care până acum au fost forțate să evite India, deoarece niciunul dintre porturile existente nu are o asemenea adâncime. Navele acostează în porturi apropiate și transferă marfa pe nave mai mici, care pleacă spre cea mai populată țară a lumii. Rezultatul a fost creșterea costurilor logistice pentru expeditorii indieni.

Vadhvan va fi un punct de plecare pentru așa-numitul Coridor India-Orientul Mijlociu-Europa, o legătură economică planificată care vizează dezvoltarea de noi rute comerciale între regiuni. Portul masiv este vizat și de critici: șaisprezece sate de pescari se tem că mijloacele lor de subzistență vor fi afectate. Totuși, executivul indian a aprobat proiectul în iunie, făcând un pas mare spre realizarea sa – și spre competiția cu China.

Un port folosit de NATO la Marea Baltică

În Gdynia din Polonia, angajații unor companii care operează în port au fost instruiți să recunoască și să combată actele de sabotaj. De la invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, armata SUA și NATO au folosit portul pentru a încărca și descărca tancuri Abrams, vehicule de luptă Bradley și obuziere pentru exerciții în Polonia, precum și arme destinate Ucrainei. În același timp, o companie din Hong Kong are un chei în apropiere, care se întinde pe aproape 20 de hectare (49 de acri) cu peste 600 de metri de docuri, adiacent la portul naval al Poloniei, unde se construiesc fregate NATO.

Apropierea Chinei de un avanpost al armatei americane și de un port-cheie din Europa de Est a fost evidențiată în mod indirect de reprezentanții SUA în Polonia. Ambasadorul american Mark Brzezinski a declarat într-o scrisoare adresată parlamentului polonez anul trecut că, „având în vedere războiul de la granița de est a Poloniei, acesta este momentul perfect pentru a securiza infrastructura critică poloneză și pentru a proteja națiunea de anumite țări care fac investiții cu risc ridicat/ne-transparente în infrastructura critică sau achiziționează infrastructura critică”.

Pentru a spori controlul asupra instalației chineze din Gdynia, Polonia ia în considerare clasificarea portului drept „infrastructură critică”, ceea ce ar obliga proprietarii să fie transparenți în operațiunile lor și să coopereze cu guvernul în probleme de securitate. Autoritățile pregătesc normele relevante.

„Importanța crucială a infrastructurii care susține comerțul global nu a fost niciodată mai evidentă”, subliniază experta în relații comerciale Nicole Gorton-Caratelli pentru Bloomberg.

Coridorul verde al Europei

Portul Anvers-Bruges din Belgia prezintă un tablou contradictoriu, reunind a treia cea mai mare rafinărie de petrol din nord-vestul Europei, condusă de TotalEnergies SE, cu o mare de turbine eoliene. Portul Anvers și cele 1.400 de întreprinderi din industria grea din jurul său cheltuiesc miliarde de euro pentru a renunța la utilizarea combustibililor fosili. O companie din Dubai cu un depozit de containere în port investește 200 de milioane de euro pentru perioada 2020-2026 pentru a trece la noi mașini.

„Clienții de astăzi cer să știe unde pot avea un coridor verde complet”, spune Nawaf Abdulla, reprezentantul companiei emerite.

Acum, Anvers încearcă să se poziționeze ca principalul importator de hidrogen verde și încheie acorduri precum un parteneriat de 250 de milioane euro cu Namibia.

Guvernul belgian a desemnat recent operatorul principal pentru dezvoltarea și gestionarea unei rețele de transport al hidrogenului, cu portul Anvers-Bruges, recent fuzionat, ca punct important de intrare în Uniunea Europeană. Mutarea vine în contextul în care liderii europeni au observat gradul ridicat în care economia continentului se baza pe combustibili fosili din Rusia, acum un rival geopolitic.

Portul automatizat

Singapore se află în mijlocul uneia dintre cele mai importante rute comerciale din lume. O treime din containerele de transport maritim și un sfert din comerțul cu petrol al planetei trec prin Strâmtoarea Malacca.

Prin poziția sa strategică, politicile care susțin afacerile și eficiența portului, Singapore a devenit cel mai aglomerat nod de transbordare din lume. Pentru a rămâne pe primul loc, portul Singapore se pregătește să facă saltul la roboți. Operațiunea ar trebui să se mute în vestul insulei, cu o cheltuială 20 de miliarde de dolari singaporezi (13,7 miliarde de euro) pentru a crea ceea ce Singapore susține că va fi cel mai mare terminal complet automatizat din lume.

Noul port „va fi un motor esențial al economiei din Singapore”, a declarat prim-ministrul de atunci, Lee Hsien Loong, când a inaugurat prima etapă a proiectului la sfârșitul anului 2022. „Ne va consolida statutul de centru maritim internațional și va permite multor industrii conexe să prospere”, sublinia acesta. Investiția ar urma să crească exponențial capacitatea de transportare.

Potrivit unui purtător de cuvânt, portul are deja peste 200 de „vehicule ghidate automatizate” care funcționează continuu pentru a muta containerele în port. De asemenea, a pus în funcțiune două macarale portuare complet automatizate, care vor înlocui treptat macaralele manuale. Când va fi finalizat, portul mai mare și automatizat va putea face față navelor și mai mari, ajutând la prevenirea cozilor lungi care au blocat recent apele din jurul insulei.

Reducerea emisiilor de carbon în California

Porturile din Golful San Pedro din sudul Californiei au un plan îndrăzneț de decarbonizare, dar acesta depinde de colaborarea politicienilor.

Docurile vecine Los Angeles și Long Beach convertesc stivuitoarele, tractoarele și macaralele la emisii zero până în 2030. În plus, prin permisiunea statului, cele aproximativ 23.000 de camioane de transport pe distanțe scurte ar urma să fie toate electrice sau alimentate cu hidrogen până în 2035. Portul LA spune că a investit deja aproximativ 270 de milioane de euro în decarbonizare, folosind subvenții federale, de stat și locale, precum și fonduri proprii. Urmează și alte investiții, inclusiv 450 de milioane de euro pentru o modernizare a rețelei electrice care ar trebui să fie finalizată până în 2029.

Portul Long Beach și partenerii săi au investit până în prezent aproximativ 720 de milioane de euro, potrivit lui Renee Moilanen, directorul de planificare a mediului din port. Porturile caută să obțină în plus 1,8 miliarde de euro în subvenții legate de obiectivul de decarbonizare pentru 2030. Costurile sunt mari, aducând critici privind obiectivele de timp, dar o altă limitare este rețeaua în sine. Porturile se confruntă deja cu pene de curent ocazionale și există îndoieli serioase că stațiile de încărcare pentru vehicule electrice vor ajunge la timp.

Totuși, firmele care operează în port au comandat și primit deja stivuitoare și macarale electrice, pe care le și folosesc, conform sursei citate.

Finanțarea pentru noi tehnologii verzi depinde acum de alegerile prezidențiale din noiembrie. Atunci când fostul președinte Donald Trump a acceptat nominalizarea partidului republican în iulie, el a promis să pună capăt normelor privind vehiculele electrice în prima zi.

America de Sud, între SUA și China

În satul pescăresc Chancay din Peru urmează să fie inaugurat în noiembrie un port evaluat la aproape 1,2 miliarde de euro, care va schimba fața relațiilor comerciale dintre America de Sud și Asia. În acest fel, va fi un nou motiv de tensiune între SUA și China, din moment ce o companie de stat chineză deține portul.

Noul port va fi primul de pe coasta pacifică a Americii de Sud care va putea andoca nave mari, complet încărcate, cu până la 24.000 de containere, care pot călători direct din și către Asia. La fel ca în cazul Indiei, adâncimea face diferența.

Situat în apropiere de capitala Lima, portul va ajuta statul Peru prin reducerea semnificativă a timpului de călătorie către Asia pentru exporturile de alimente perisabile la mare căutare, cum ar fi afinele, strugurii, sparanghelul și avocado. Acestea merg în prezent în principal către piețe mai apropiate, precum SUA, Mexic și Europa. Pentru America de Sud și China, portul va scurta timpii de călătorie pentru mărfurile care vin și pleacă spre Asia cu cel puțin 10 zile.

Portul, operat și deținut majoritar de compania chineză Cosco Shipping, ar trebui să gestioneze până la 700.000 de containere în primul său an de activitate. Compania vrea să își majoreze investiția la 3,1 miliarde de euro pentru a finanța o extindere, dacă va exista suficientă cerere. În acest context, autoritățile din Peru și reprezentanții companiei sunt interesați de mărfurile braziliene; ministrul de externe al Peru, Javier Gonzalez-Olaechea, a declarat că ar fi o idee bună ca Brazilia să construiască o autostradă sau o cale ferată spre Peru pentru a-și facilita exporturile prin Chancay.

Peru va găzdui Summitul Cooperării Economice Asia-Pacific la sfârșitul acestui an și a invitat Brazilia să participe, astfel încât să poată examina mai îndeaproape potențialul portului. Între timp, oficialii americani au criticat Peru pentru că a permis unei companii chineze de stat să construiască un proiect de o asemenea amploare; oficialii peruani au replicat că firmele americane nu sunt dispuse să facă astfel de investiții. Tejada a declarat că există o implicare semnificativă a SUA în Chancay, chiar dacă acesta este operat de o companie chineză de stat, menționând un acord cu vama americană pentru a instala scanere americane pentru sosirea mărfurilor la complexul portuar.

Somaliland, o piesă crucială

DP World, o companie din Emiratele Arabe Unite, a făcut o investiție de 270 de milioane de euro pe coasta Somaliland, o regiune separatistă a Somaliei, cu ieșire la Golful Aden. Banii au adus o bază militară funcțională și piste de aterizare pentru avioanele care fac misiuni sub acoperire. Locul este unul strategic, permițând Emiratelor Arabe Unite „să monitorizeze tot ceea ce se întâmplă în întreaga regiune și în Golful Aden”, spune Bashir Goth, șeful misiunii Somalilandului în SUA.

Acest punct de trecere pentru aproximativ 12% din fluxurile comerciale globale a atras și alte investiții. Rusia, Turcia, China, Iranul și o mână de state europene au încercat toate să aibă acces la coasta est-africană, reușind în diferite măsuri. În Berbera, Somaliland, autoritățile americane au căutat să se distanțeze de China, prezentă în Djibouti, unde SUA operează o bază aeriană.

Acolo, China a cerut guvernului din Djibouti să nu permită avioanelor americane să zboare prea jos deasupra bazei sale navale, potrivit diplomaților regionali. Marea Britanie, Turcia și Taiwanul, favorabile Somalilandului, au trimis, de asemenea, oficiali în regiune.

„Berbera devine mai strategică în lumina noilor amenințări la adresa comerțului maritim global din Marea Roșie și Golful Aden”, a declarat Matt Bryden, directorul Sahan Research, un grup de experți care se ocupă de Cornul Africii.

Indicele de performanță a porturilor de containere din acest an al Băncii Mondiale a clasat Berbera pe locul 106 din 405 porturi la nivel global, eclipsându-și concurenții din Djibouti, Egipt și Somalia. Însă stabilitatea Somalilandului este acum în joc ca urmare a unei oferte din partea Etiopiei de a-i acorda recunoașterea oficială în schimbul accesului la port și al unei baze navale. Oferta a iritat Somalia, care revendică suveranitatea asupra statului separatist. Somaliland și-a declarat independența față de Somalia în 1991, dar a eșuat în încercarea sa de a obține recunoașterea globală.

Distribuie Distribuie Comentarii