Rusia amenință că își va schimba doctrina nucleară, ceea ce ar avea ca scop intimidarea SUA și a aliaților săi. Expert în probleme nucleare, Liviu Horovitz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce un război nuclear nu ar avea niciun învingător, ci doar învinși.

Lansare rachetă nucleară FOTO: Shutterstock

Federația Rusă a anunțat prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că ia în calcule revizuirea doctrinei sale nucleare , ca răspuns la ceea ce numește „escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile «Occidentului colectiv»”. Anunțul este în măsură să provoace temeri în rândul țărilor NATO, dat fiind faptul că Vladimir Putin s-a dovedit până în prezent imprevizibil.

Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, prevede că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului. Deocamdată, Kremlinul nu a precizat ce înseamnă exact „revizuirea doctrinei sale nucleare”, iar experții din toată lumea sunt puși în dificultate de această formulare ambiguă.

Liviu Horovitz face parte din echipa Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP) care se ocupă aproape exclusiv de probleme nucleare și admite că este practic imposibil de decodificat mesajul rușilor.

„Aici trebuie trebuie spus că nu știm, nu este deloc clar în ce direcție își vor revizui doctrina nucleară. Sigur, era cumva și de așteptat datorită războiului, dar nu știm mai multe detalii. Presa rusească citează diverși specialiști ruși care își dau cu părerea în ce direcție o să meargă revizuirea, dar fiecare vede diferit. Încă nu știu și nimeni nu poate ști cu exactitate ce va urma”, admite expertul.

Ambiguitate vs. claritate

El a explicat și cum sunt elaborate doctrinele nucleare în Federația Rusă.

„Sistemul birocratic este cel care creează această doctrină, acest document spune în ce situație Rusia va folosi eventual arme nucleară. Urmează, sigur, planificarea tehnico-militară. Pentru birocrație doctrina este cel mai important document din care reiese pentru ce trebuie să se pregătească. Și atunci experții din țara respectivă, militari și strategi spun ce sisteme trebuie planificate, direcția în care se merge, iar președintele aprobă”, explică Horovitz.

Nu este exclus ca această doctrină, în prezent relativ restrictivă, dar care poate fi la rândul ei interpretată în funcție de interesele lui Putin, să creeze un cadru mai amplu pentru utilizarea de arme nucleare.

„Se poate spune că actuala doctrină este cumva restrictivă, așa că ne putem aștepta ca acest lucru să se schimbe. Acest spectru poate fi extins, în așa fel încât să creeze un cadru mai amplu pentru utilizarea de arme nucleare. O altă posibilitate este să specifice mai bine în ce caz să se folosească arme nucleare pentru protecția Belarusului. Asta a fost o discuție serioasă în ultimii ani, în ce măsură rușii au mutat arme nucleare pe teritoriul Belarusului. Nu e specificat exact în doctrina din prezent în ce momente și în ce fel Federația Rusă ar fi dispusă să folosească arme nucleare pentru a-și proteja aliații, în cazul de față Belarusul. Acestea ar fi, zic eu, două posibilități. În special prima are o mulțime de variații, e greu să ne dăm seama ce e în capul lor”, mai spune expertul.

Nu în ultimul rând, noua doctrină ar putea veni cu unele precizări și în ce privește situații precum cea din Ucraina, în care inamicul Rusiei nu are arme nucleare, dar are aliați care dețin astfel de arme și ar putea să vizeze Rusia.

„De asemenea, e o posibilitate să spună că atunci când opozanții, adversarii lor, chiar dacă nu au arme nucleare, dacă sunt ajutați de o putere nucleară, sunt expuși unui atac nucleare. Cu alte cuvinte, să sugereze Ucrainei că dacă atacă în continuare teritoriul Federației Ruse, se poate aștepta la un răspuns nuclear. Deci toate aceste eforturi sunt gândite pentru a crea mai multă nesiguranță și a-i pune în dificultate pe planificatorii vestici, dar și de a-i face să de gândească de două ori și să-și ia măsuri de precauție când susțin Ucraina”, adaugă Horovitz.

Până unde merg liniile roșii ale Rusiei

În opinia sa, SUA și aliații au testat în ultimul timp liniile roșii ale Federației Ruse, ceea ce a pus în dificultate Kremlinul. Acum, această revizuire a doctrinei militare ar transmite un mesaj mai ferm către NATO.

„Federația Rusă vrea probabil să creeze mai multă nesiguranță. Vrea să-i facă pe americani și pe aliații lor europeni să se întrebe unde sunt aceste linii roșii, noile linii roșii ale Moscovei. Tocmai pentru a-i face, în special pe americani, să se gândească de două ori ce fel de arme trimit Ucrainei și când trimit”, mai spune el.

Această ambiguitate adoptată acum de Federația Rusă aduce cu politica adoptată de președintele Emmanuel Macron al Franței față de Moscova, când liderul de la Palatul Élysée a anunțat că nu exclude trimiterea unor trupe franceze în Ucraina, fără niciun fel de alte precizări.

„Dacă tu ca lider al unei puteri preferi să fii ambiguu în ceea ce o să faci, pleci de la premisa că cealaltă putere, adversarul, trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate, că-i faci probleme suplimentare. Dacă spui relativ clar ce vrei să faci, sigur că ești mai credibil, dar asta uneori nu înseamnă nimic în relațiile complicate de azi. Totuși, nu este clar întotdeauna care politică dă cele mai bune rezultate”, completează Liviu Horovitz.

Un ipotetic război nuclear ar distruge lumea

Până în prezent, aliații nu au reușit să afle dacă Rusia lui Putin ar fi cu adevărat dispusă să apeleze la armele sale nucleare, iar informațiile, inclusiv cele venite din partea serviciilor occidentale de intelligence, sunt mai degrabă contradictorii. La rândul lor, analiștii militari și experții în relații internaționale nu au reușit să se pună de acord în această privință. Iar faptul că Putin a atacat Ucraina a dovedit încă o dată că liderul de la Kremlin poate fi imprevizibil.

Liviu Horovitz. FOTO: Arhivă personală

„Asta e o dezbatere de la începutul războiului și chiar dinainte. Da, sigur, totdeauna există un anumit risc. Cred că la capătul zilei nu există siguranță. Și că nimeni nu poate garanta că suntem în siguranță și că există suficiente bariere în a-l opri pe Putin. Deci, cu alte cuvinte, dacă chiar vrea, Putin poate apăsa pe butonul nuclear. Evident, există foarte multe argumente și ca să nu facă asta. În primul rând, nu are foarte mult de câștigat dacă folosește armele nucleare într-un mod limitat, adică să spunem că ar lovi cu arme nucleare tactice în pozițiile Ucrainei. Iar dacă ar declanșa un război nuclear ar avea mult de pierdut, ar distruge o lume întreagă”, consideră Horovitz.

Într-un scenariu pesimist în care Federația Rusă ar decide să folosească arme nucleare strategice, răspunsul venit din partea SUA și a aliaților săi ar fi devastator. Însă și Statele Unite ar avea enorm de suferit.

„Dacă să zicem că Putin decide să folosească arme nucleare în masă, asta ar duce la distrugerea masivă a Federației Ruse și sigur că atunci chiar că nu mai are nimeni de câștigat. Practic, într-un război nuclear toți ar avea de suferit. Trebuie știut că interceptorii, rachetele interceptoare, nu ar putea opri decât o foarte mică parte a rachetelor nucleare de ambele părți. Asta ar însemna milioane, multe milioane de oameni morți, o lume în ruină. Vorbim de un scenariu îngrozitor de ambele părți și nu s-ar putea vorbi despre un câștigător”, explică Horvitz.

Subestimarea Rusiei, greșeala pe care tind să o facă unii experți

Expertul îi contrazice și pe cei care susțin că deși Federația Rusă deține cele mai multe arme nucleare, cea mai mare parte a acestora ar fi de nefolosit. Moscova a investit enorm în aceste arme nucleare, iar cei mai importanți specialiști au lucrat și lucrează în domeniu. Astfel, cei care subestimează Rusia sunt foarte departe de a avea dreptate.

„Dacă cineva poate să generalizeze, greșește. Adică, baza tehnică de la care ar porni aceste păreri este foarte, foarte modestă. Eu nu am văzut în spațiu public și nici în discuții cu oficialii n-am auzit niciodată dovezi clare, cum că vezi doamne, arsenalul nuclear al Rusiei ar avea probleme tehnice. Apoi, se știe că în Federația Rusă cele mai importante investiții și cei mai abili tehnicieni ai acestei țări se ocupă de armele nucleare. Nu există un motiv real să credem că un număr mare din sistemele lor nu ar funcționa. Se extrapolează, adică dacă rușii au dat greș cu o rachetă care nu a mers, nu poate nimeni să spună că toate armele lor sunt proaste. Ar fi o greșeală imensă, o lipsă de înțelegere și o subevaluare ce s-ar putea întoarce împotriva celor care ar gândi așa. Nu degeaba administrația Biden face totul ca să evite un conflict cu Rusia”, încheie Liviu Horovitz.

Cine este Liviu Horovitz

Liviu Horovitz face parte din echipa Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP) care se ocupă aproape exclusiv de probleme nucleare. Expertul în securitate internațională și-a concentrat cercetarea pe pericolul nuclear și pe percepția amenințării nucleare.

În 2010-2014, a fost cercetător în Grupul de lucru pentru politică nucleară la Centrul de Studii de Securitate Zürich. În 2014-2018, și-a făcut doctoratul la Centrul de Studii Comparate și Internaționale, în cadrul Institutul Federal Elvețian de Tehnologie Zürich. În 2016-2017, a făcut cercetare la Centrul Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. În 2018-2019, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Studii Internaționale Avansate, Universitatea Johns Hopkins.

În 2019-2021, a fost cercetător postdoctoral la Școala de Guvernare din Bruxelles, Universitatea Liberă din Bruxelles. Din 2021 este cercetător asociat în grupul de cercetare Strategic Threat Analysis and Nuclear (Dis-)Order (Analiză strategică a amenințării și (dez)ordinii nucleare), din cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.