Două persoane acuzate de trădare și constituire a unui grup infracțional organizat au fost arestate pentru 30 de zile. Procurorii spun că membrii grupării paramilitare pro-Călin Georgescu doreau să schimbe numele țării, drapelul și imnul. Iar interceptările din dosar sunt șocante.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis în seara zilei de 6 martie a.c. ca Robertin-Adrian Dinu (liderul Comandamentului Vlad Țepeș) și Marius Semeniuc să fie arestați preventiv pentru 30 de zile. Pentru alte patru persoane – Raul Lupu, Georgică Atitiene, Ștefan Mateescu și Radu Șofran – s-a lăatu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare. Toți cei șase sunt membri fondatori ai Comandamentului „Vlad Țepeș”

Acuzațiile sunt unele foarte grave și fără precedent. Mai mulți inculpați sunt acuzați că s-au întâlnit inclusiv cu oficiali ruși de la Moscova pentru a prelua puterea în România. Printre suspecți se numără generalul în retragere Radu Theodoru.

Conform anchetatorilor, liderii organizației au inițiat o campanie pentru atragerea mai multor persoane, inclusiv din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate, care erau de acord cu pozițiile antioccidentale promovate de către organizația paramilitară pro-Călin Georgescu.

După cum precizează Știrile Pro TV , care a publicat și interceptări din dosar, gruparea și-a stabilit ca obiective esențiale „ieșirea României din NATO, declararea neutralității și încheierea unui tratat strategic cu Federația Rusă”.

Comandamentului „Vlad Țepeș” s-a dezvoltat după modelul unei structuri militare, cu stat major și personal de execuție, iar membrii fondatori își ofereau simbolic grade militare de general.

„Condiția sine qua non este să fim mulți, care suntem treziți și corecți și care nu vrem sânge... nevinovat”, explica Robertin-Adrian Dinu într-o înregistrare publicată pe internet.

Conform sursei citate, Robertin-Adrian Dinu și Marius Semeniuc (profesor de limba rusă) au călătorit în ianuarie 2025 la Moscova pentru a pune la cale planul de a prelua puterea de stat în România. Detaliile stabilite în deplasarea celor doi în Rusia îi erau raportate telefonic generalului Radu Theodoru. Discuțiile au fost interceptate de procurori.

Lupu Raul Mihail: „Ce-au zis rușii. Zice: „Considerăm întreruperea alegerilor din România ca o lovitură de stat, dar în România există forțe care vor și pot restabili ordinea și suntem gata să le susținem”. Deci, ne transmit prietenii noștri de dincolo. Zi venerabilului că mâine primesc verde de la ce am discutat și maxim iunie se întorc armele. Să fie cuminte și pe baricadă. Întreabă-l dacă are noutăți și dacă vrea să-mi transmită ceva. Mâine e ziua cea mare”.

Membrii grupării paramilitare intenționau să intre în sediul Guvernului, dându-le actualilor guvernanți un ultimatum de două ore pentru a părăsi clădirea în mod pașnic și fără incidente.

Dinu Adrian-Robertin: „Ultimul miting, cu finalizare, toată lumea pleacă acasă, toate instituțiile statului se predau poporului român. Următoarea perioadă va fi ori ei, ori noi.”

Lupu Radu Mihail: „Dacă până la vară nu facem pace, Ucraina dispare. Am trecut primul interviu religios, cu ghilimelele de rigoare, trebuie informații cu privire la soluția de schimbare a Patriarhului. Nume de propus și nume președinte al statului. Se confirmă”.

Legături cu oamenii lui Călin Georgescu

Legăturile grupării paramilitare duc și la Călin Georgescu, spun anchetatorii. Membrii organizației sunt bănuiți că ar fi discutat în mod special cu trei atașați militari ai Ambasadei Rusiei - unul dintre aceștia fiind colonelul Alexander Chuprina. Ceilalți doi sunt coloneii Victor Makovskiy și Evgheni Ignatiev. Ultimii doi au fost expulzați din România, după ce s-a descoperit că diplomații ruși au cules informații din domenii de interes strategic colaborând cu gruparea. Cu același Evgheni Ignatiev ar fi încercat să vorbească și Marian Motocu, șeful unei organizații de extremă dreapta și un apropiat al lui Călin Georgescu.

România s-ar fi numit „Geția”, dacă ar fi reușit lovitura de stat

Cei reținuți sub acuzațiile de trădare și constituire a unui grup infracțional organizat sunt Robertin-Adrian Dinu, Ștefan Mateescu, Raul Mihai Lupu, Georgică Cristian Atitiene și Radu Pompiliu Sofran, dar și generalul în rezervă Radu Theodoru. Aceștia făceau parte dintr-o grupare numită Comandamentul „Vlad Țepeș”. Considerată o organizație subversivă, Comandamentul „Vlad Țepeș” avea câteva propuneri halucinante pentru schimbarea totală a României, inclusiv a numelui, a steagului și a imnului.

Organizația avea idei revanșarde și se pregătea să obțină teritoriile românești pierdute în primii ani ai Celui de-al Doilea Război Mondial. Evident relația cu Uniunea Europeană era exclusă și criticată, „Statul Major” al acestei organizații adresând ultimatumuri atât autorităților române cât și forumului european însoțite de amenințări grave.

Organizația își propunea schimbarea numelui țării noastre. Adică în loc de România să se numească Geția. Partidele politice și structurile actuale urmau să fie desființate, la fel și Constituția. În locul lor, membrii Comandamentului urmau să facă nouă ministere noi, prin care să fie condus noul stat, Geția.

Cele nouă ministere erau: Ministerul Dreptații, Ministerul Omului, Ministerul Gliei, Ministerul Viitorului, Ministerul Bunăstării, Ministerul Mișcării, Ministerul Treburilor Externe, Ministerul Treburilor Interne, Ministerul Apărării Geției. Fiecare cu departamentele sale.

De exemplu, Ministerul Omului avea o direcție a educației geților și o alta a muncii geților. Iar totul era ghidat, așa cum se arată pe site-ul Comandamentului, de principii precum patriotism, naționalism și suveranism. Noul stat trebuia să se bazeze pe 10 principii printre care adevărul, libertatea suveranului get, pacea în lume, înțelepciunea aplicată, cumpătarea, demnitatea umană samd. Organismele care trebuiau să conducă statul Geția era Sfatul Înțelepților, Consiliul Bătrânilor și Comitetele Locale ale Moșilor. Din sfatul înțelepților făceau parte 13 membrii și un delegat cu treburile externe. Consiliul Bătrânilor avea 130 de membrii iar Comitetele Locale ale Moșilor câte 1300 de moși. Întregul proiect de reformare a României este semnat de un personaj care-și spunea „Deceneu On Cogaion”.