Strategia pe termen lung a lui Vladimir Putin presupune o nouă ordine mondială bazată pe sfere de influență. El vizează o uniune statală formată din Rusia, Belarus, Ucraina și Republica Moldova, plus o zonă de influență în România, Bulgaria, Slovacia și Austria, spun analiștii consultați de „Adevărul”.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, și analistul de politică externă Hari Bucur Marcu analizează pentru „Adevărul” strategia pe termen lung a lui Putin.

„ Proiectul pe care îl vrea Putin este o uniune statală formată din Federația Rusă, Belarus, Ucraina și Republica Moldova. Mai departe, pentru că nu se oprește la zona aceasta, el vrea state prietenoase: Bulgaria și România, care nu sunt încă, în mintea lui, prietenoase, Ungaria și Slovacia, care sunt state prietenoase. El vrea să-și creeze o zonă mediană, să-i spunem, de prezență militară și de sferă de influență”, spune Bălăceanu.

Generalul explică modul în care ar putea fi justificată prezența militară: „Prezență militară, pentru că dacă mergem pe scenariul Uniunii Statale - Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, așa cum Lukashenko a cerut trupe rusești ca să protejeze, spune el, Belarusul împotriva amenințării NATO și Iannucović (președintele dat jos în urma revoluției portocalii din Ucraina considerată ilegală de Rusia-nr) -dacă luăm acest scenariu conform căruia Iannucović este readus la putere prin alegeri și au succes rușii în influențarea alegerilor din Ucraina - cere protecția armatei rusești pe teritoriul Ucrainei. Poate să ceară inclusiv prezența armelor nucleare tactice.”

„Inteția lui Putin e să ajungă, nu cu forța militară, la Viena”

Bălăceanu susține că Republica Moldova este vizată: „Vom vedea ce se întâmplă la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Merg pe probleme care ne creează și nouă, sau ar trebui să ne creeze îngrijorare, în mod deosebit clasei politice din România. Pentru că nu știm de unde și de ce Witcoff (trimisul administrației Trump la Moscova-nr) discută cu Putin problema porturilor la Marea Neagră. E adevărat că Odessa nu a fost discutată la telefon de către Trump și Putin. Sau nu știm, nu ni s-a spus dacă a fost discutată.”

Rușii vor zone demilitarizate, retragerea în adâncime a forțelor ucrainene, demobilizarea, demilitarizarea, reducerea drastică a efectivilor armate ucrainene.

„Probabil se discută de Odessa porto franco, un port liber cu acces al tuturor celor interesați, mai ales al Federației Ruse, pentru că a existat o tradiție de export prin Odessa a produselor Federației Ruse. O zonă însă care este descrisă ca zonă economică liberă, dar demilitarizată. Demilitarizarea coastei Mării Negre între gurile Niprului, Nistrului și ale Dunării. Asta înseamnă că Federația Rusă poate să acționeze militar foarte repede într-o asemenea zonă”, explică generalul.

Se creează astfel o vulnerabilitate în primul rând a Ucrainei, care va fi lipsită total de apărare. „Nu va mai avea un control direct la Marea Neagră, pentru că probabil se intenționează ca acest control să fie partajat între Ucraina și Federația Rusă, dar Federația Rusă nu vorbește nicidecum de demilitarizarea Federației Ruse. Ei vor crește efectivele până la un milion și jumătate. Nu se vorbește de demilitarizarea peninsulei Crimeea. Nu se vorbește de retragerea trupelor rusești aflate în adâncime în Ucraina”, detaliază expertul.

În mod nefiresc, rușii cer „fără trupe occidentale ca forță de menținere a păcii”. De ce? „Pentru că vor ca Ucraina, din punct de vedere militar, să fie extrem de slăbită. Atât de slăbită încât să nu mai aibă capacitatea să-și protejeze propriul teritoriu, iar Occidentul să fie eliminat de la orice formă de sprijin pentru Ucraina”, explică el.

„Intenția în final a lui Putin este să ajungă, nu cu forța militară, la Viena. Adică o zonă care îi este lui favorabilă. Să regândim: Uniunea Statală - Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova și state prietenoase, Bulgaria, România, Ungaria, Austria și Slovacia. Îi este suficient în această reîmpărțire a Europei din punct de vedere al sferelor de influență", precizează generalul în rezervǎ.

Bucur Marcu: „Putin vrea o nouă ordine internațională”

„Putin este vinovat de acest război, iar acesta se va încheia atunci când el va decide asta. Putin va dori să oprească această agresiune în momentul în care va fi o nouă ordine internațională, în care Rusia, ca pol de putere - chiar dacă mult mai mic decât și-ar fi imaginat și și-ar fi dorit - va deține măcar Crimeea, Ucraina și Belarus, ambiția lui nu e mai mare de atât”, explică Hari Bucur Marcu, expert internațional în probleme de politici de apărare națională, care între 1990 și 2003 a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române, cu deosebire în relația cu NATO, și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție.

Expertul arată că pentru îndeplinirea acestei strategii, Putin trebuie să distrugă actuala ordine mondială și mai ales ordinea europeană, care practic în momentul acesta nu mai funcționează.

În ordinea mondială actuală, Putin nu are niciun loc. „El știa lucrul acesta când a început războiul. Știa că dacă cumva va fi învins, ordinea aceasta mondială va rămâne așa cum este, iar nici el și nici regimul lui nu vor avea niciun viitor”, a completat expertul.

Până la Trump, administrațiile Biden și Obama au avut, conform lui Bucur Marcu, o politică de combatere și schimbare a regimului de la Moscova, „nu prin agresiune directă, pentru că ar fi fost imposibil deoarece este o mare putere nucleară, ci prin încurajarea disidenților, prin darea ca exemplu a Ucrainei, care se poate occidentaliza, se poate democratiza, deci de ce n-ar face rușii la fel, lucruri de acest fel”.

Trump a venit cu o viziune diferite, el a susținut că nu vrea să schimbe niciun regim politic „nici pe al lui Maduro din Venezuela, nici pe al lui Kim din Coreea de Nord, nici pe al lui Putin. Politica oficială a SUA e că nu mai are de gând să schimbe regimuri politice cu arma în mână sau cu ajutorul unor operațiuni clandestine”, detaliază el.

Această schimbare i-a adus lui Putin un avantaj important, deoarece marea teamă a lui era că va fi schimbat prin intervenția internațională, mai ales din partea SUA, explică analistul. „Trump a zis că vrea să oprească războiul și în condițiile în care războiul poate fi oprit doar de către Putin, a zis că va sta de vorbă cu el. Acum ce concesii va face lui Putin urmează să vedem, pentru că deocamdată au fost numai discuții. NU s-a luat nicio decizie. Singurul contract, ca sa zic așa, care există este între SUA și Ucraina, și nici ăla nu este semnal la nivelul la care ar trebui”, arată Bucur Marcu.

Ordine mondială bazată pe centre de putere și sfere de influență

Expertul susține că singura concesie pe care a făcut-o Trump lui Putin este că a stat de vorbă cu el.

„Dorința lui Putin este schimbarea ordinii mondiale, ca el să poată supraviețui. El a avut un gentleman s agreement și cu Xi al Chinei, în care Putin face asta în Europa, Xi îl susține fără să declare o susținere efectivă, dar în ideea de schimbare a ordinii mondiale, care, în momentul de față, este cum o știm. Cea propusă de Putin este bazată pe centre de putere și de sfere de influență”, arată analistul.

Ce înseamnă asta? „China își va putea aroga o sferă de influență și în Africa și în America Latină, unde are investiții, nu numai în zona din mările Chinei. Rusia își poate aroga o sferă de influență în fostele republici ale Uniunii Sovietice și Iranul ar putea să fie centrul de putere din Orientul Mijlociu”, răspunde expertul.

Bucur-Marcu susține că modul în care a abordat solicitarea de armistițiu Putin denotă faptul că vrea să amâne discuțiile , pentru momentul în care va fi eliberat teritoriul din Kursk și atunci, negocierile să se concentreze pe împărțirea teritoriului ucrainean.

„Ei ar înceta războiul doar în situația în care n-ar mai avea de negociat soarta teritoriilor rusești. Faptul că multe din pretențiile rusești sunt spuse public denotă că nu au nicio valoare. Ce se spune public nu are nicio valoare din punct de vedere diplomatic. Deci nu așa se fac negocierile de pace”, a arătat el.

După încetarea focului în ceea ce privește infrastructura energetică, ar putea urma un armistițiu în Marea Neagră. „Acesta poate fi momentul II, iar partea a III-a ar putea fi încetarea focului, dar nu în zona Kursk, ci în interiorul Ucrainei. Fiecare fază va fi pe timp limitat și va avea ca scop secundar, să vadă dacă într-adevăr amândouă părțile sunt serioase, adică nu încalcă acest acord”, a explicat expertul.

Abia apoi, ar urma armistițiul și o eventuală pace, dar până acolo mai sunt multe negocieri de dus a susținut analistul. „În momentul de față de-abia facem primii pași mărunți”, a concluzionat Bucur Marcu.