Negru Vodă, considerat întemeietorul Țării Românești, este un personaj căruia nu i se cunoaște adevăratul nume și nici măcar dacă a existat în realitate. Ba chiar se speculează că el ar fi de origine turcică sau maghiară.

Țara Românească sau Valahia a fost întemeiată, conform izvoarelor istorice și a considerațiilor specialiștilor undeva la începutul secolului al XIV-lea , având ca prim domnitor, atestat documentar în mod cert, pe Basarab I, cel care de altfel va întemeia prima și cea mai puternică familie domnitoare din Principatul Valahiei.

Există însă numeroase legende, dar și studii istorice, care arată că, de fapt, adevăratul întemeietor al Țării Românești este un personaj misterios, semi-legendar, numit Negru Vodă. Acest supranume, fiindcă numele real încă nu este cunoscut cu certitudine, apare și în documente ale vremii, precum și în cronici mai târzii.

Negru Vodă rămâne însă un personaj enigmatic a cărui existență nu este certă.

Un războinic misterios venit de peste Carpați, între legendă și adevăr istoric

Conform tradiției istorice, bazată parțial și pe o serie de legende, întemeierea Țării Românești s-a realizat după „descălecatul” unui misterios Negru Vodă venit din Țara Făgărașului, pe atunci în Transilvania controlată de Regatul Ungariei, la Câmpulung Muscel.

Acest Negru Vodă însoțit de ceata lui de viteji, reușește să unească toate cnezatele și voievodatele sud-carpatine și este ales domnitor după ce reușește să-i alunge pe tătari din zonă.

De precizat, în acea perioadă presiunea Hoardei de Aur era intensă în zona României de astăzi și a fruntariilor Ungariei.

Nimeni nu știe, cu precizie, însă, cine a fost acest Negru Vodă și ce căuta din Făgăraș la Câmpulung Muscel. Acest personaj este prezent în câteva documente ale vremii și mai târzii, care atestă acest fenomen. Acestea vorbesc despre un feudal destul de puternic din Țara Făgărașului, care a trecut Carpații, între 1290 și 1310, la Câmpulung, în Valahia. Din punctul de vedere al unor cronicari, acest descălecat a fost unul brutal.

Negru Vodă s-a luptat cu feudalii locali, de la sud de Carpați și i-a învins, reușind să-i transforme în vasalii săi. „Negru vodă, de națiune ungară, tatăl lui Vlaicu, cucerise în 1310, aceea parte din Valahia”, scria cronicarul Nicolo Luccari.

Un lider al Valahiei este atestat și în cronica lui Ottokar de Styria, în anul 1307. La rândul ei, cronica lui Nicefor Gregoras menționează o Valahie unită sub sceptrul unui principe puternic încă din anul 1300.

Cu alte cuvinte, între 1290 și 1310, teritoriile de la sud de Carpați, fărâmițate anterior - așa cum menționa și Diploma Cavalerilor Ioaniți în 1247 - în mici voievodate și cnezate aflate cumva sub controlul politic al coroanei maghiare, erau unificate sub sceptrul unui puternic feudal venit din Țara Făgărașului.

După cum arată Nicolo Luccari, din centrul feudal de la Câmpulung, unificarea Țării Românești s-a produs prin lupte violente cu foștii cnezi și voievozi munteni și olteni. Procesul este posibil să fi durat mai multe decenii.

Cât despre motivele venirii lui Negru Vodă în Țara Românească pot fi emise câteva ipoteze. Una dintre acestea ar fi căderea în dizgrație a lui Negru Vodă. El ar fi fost susținut de Ladislau al IV-lea Cumanul. Acesta din urmă i-a deposedat de moșii pe puternicii feudali maghiari din neamul Csak, dar și pe fostul voievod al Transilvaniei, Ugrinus, și le-a oferit acestui Negru Vodă. Cel puțin asta arată documentele vremii.

După asasinarea lui Ladislau Cumanul și accederea la tron a lui Andrei al III-lea, Negru Vodă cade în dizgrație. La rândul său este deposedat de moșiile din Făgăraș care-i sunt oferite înapoi lui Ugrinus.

Negru Vodă este nevoit să plece, împreună cu însoțitorii săi, în pribegie, cât mai departe de regele Ungariei și de Ugrinus, pentru a evita probabil alte complicații.

Thocomer, Basarab sau Negru Vodă

Identitatea adevărată a acestui puternic feudal din Țara Făgărașului este în continuare un mister. El este asimilat de unii cu Thocomer sau Thocomerius, tatăl lui Basarab I.

Despre acest Thocomer aflăm din actele de cancelarie ale lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, datate pe 26 noiembrie 1332. Aceste documente indică faptul că Basarab este fiul lui Thocomer.

De aici însă a fost deschis doar drumul ipotezelor. Unii istorici sunt de părere că Thocomer era de fapt succesorul lui Seneslau, voievodul care stăpânea ținuturile Argeșului, alții - că ar fi cel care a unificat formațiunile statale ale lui Litovoi și Seneslau ca viitor nucleu al Țării Românești. Sunt însă și presupuneri care-l asimilează cu Negru Vodă.

Sunt și păreri care indică faptul că, de fapt, Negru Vodă ar fi fost supranumele lui Basarab I, și că însuși voievodul care l-a învins pe Carol Robert de Anjou la Posada ar fi descălecat din Făgăraș în Țara Românească.

De aici și pretențiile de vasalitate ale regelui Ungariei asupra lui Basarab și a Valahiei. Nimeni nu știe cu certitudine. Nici cum arăta Negru Vodă și nici cum se numea cu adevărat. Nici măcar dacă a existat cu adevărat, așa cum precizează și istorici precum P.P Panaitescu sau Constantin C. Giurescu.

Precizarea lui Nicolo Luccari care preciza că Negru Vodă este tatăl lui Vlaicu a ridicat semne de întrebare. Unii au contestat și veridicitatea acestei informații, crezând că este o confuzie între voievozi. Se pare însă că pe Basarab îl chema, de fapt, și Vlaicu. Basarab era un fel de poreclă sau supranume, fără să se știe de fapt originea etimologică sau înțelesul denumirii.

Român, cuman sau ungur?

Una dintre cele mai faimose dispute privind Negru Vodă este originea sa etnică. Celebrul erudit român Neagu Djuvara avansase ipoteza cum că Negru Vodă și fiul său Basarab erau de origine cumană - adică aparțineau unui neam turcic de călăreți războinici aflați în serviciul regilor Ungariei, mai ales în timpul lui Ladislau al IV-lea Cumanul, la rândul său de origine mixtă, inclusiv cumană.

Există păreri care indică faptul că Negru Vodă, numit Thocomer, era vasal al hanului mongol Nogai. Este cunoscut faptul că Nogai, la finele secolului al XIII-lea a făcut o puternică incursiune până către Porțile de Fier, asigurându-și hegemonia și controlul politic pe toată linia Dunării. Această incursiune ar fi dus la dezansamblarea realităților politice de la sudul Carpaților, adică acele voievodate și cnezate menționate în diploma Cavalerilor Ioaniți.

În plus, Nohai a stârnit instabilitate politică și în regatul Ungariei. El l-ar fi impus pe Thocomer ca lider la sud de Carpați, tuturor feudalilor din zonă. Și aceasta este însă o supoziție.

În documentele rămase de la Nicolo Luccari și din faimoasa sa afirmație a fost reținut faptul că Negru Vodă era de origine ungurească. Ceea ce ar fi altă supoziție.

Este însă posibil ca Nicolo Luccari să se fi referit mai degrabă la apartenența politică a lui Negru Vodă, adică era vasal al regelui Ungariei, și mai puțin la originea sa etnică.

Evident, mulți istorici români, cred că Negru Vodă era român din Făgăraș sau continuator al lui Seneslau în Argeș. Este posibil, dacă luăm în calcul că pe Negru Vodă îl chema Thocomer să fie o interpretare latinizată a unui nume slav, Tihomir.

Misterul rămâne însă, iar Negru Vodă continuă să fie unul dintre cele mai enigmatice personaje ale istoriei românilor.