Unul din trei tineri se simte vinovat pentru că folosește ChatGPT și alte instrumente IA la locul de muncă, în timp ce un procent asemănător se teme că se bazează prea mult pe IA la job.

Tinerii se simt vinovați pentru că folosesc inteligența artificială la job - Foto Shutterstock

Un studiu EduBirdie, citat de Forbes, arată cum folosesc tinerii de până în 30 de ani inteligența artificială la locul de muncă pentru a-și realiza sarcinile. Cei mai mulți, 61%, folosesc instrumente precum ChatGPT pentru research sau pentru brainstorming, 51%. În timp ce alții folosesc IA pentru corectarea (47%) și scrierea conținutului (42%).

Cu toate acestea, mulți se luptă cu sentimente de vinovăție și sunt îngrijorați că se bazează prea mult pe astfel de instrumente.

IA și sindromul impostorului

Concret, 36% dintre tineri se simt vinovați de utilizarea IA pentru a-i ajuta în sarcinile lor de lucru, iar o treime dintre respondenți din Gen Z și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că se bazează prea mult pe ChatGPT, deoarece consideră că le-ar putea limita abilitățile de gândire critică. Reacțiile pot fi explicate prin faptul că tinerii înțeleg mai bine implicațiile etice și sociale ale IA, datorită familiarității cu aceste tehnologii.

„O altă consecință psihologică ar fi ca unele persoane să trăiască un complex de inferioritate, au impresia că inteligența artificială are informații infinite, iar în comparație, individul să se simtă foarte limitat. Sau au impresia că niciodată nu se poate compara cu IA, sunt foarte multe persoane care spun că oricât efort ar face nu ar avea rezultatele și abilitățile IA. Pe de-o parte, există sentimentul de impostor, au senzația că sunt impostori și că au făcut un lucru necinstit, că au primit o notă sau o apreciere în numele lor, dar de fapt nu a fost munca lor, nu o meritau. Am întâlnit studenți care au trăit acest sentiment și au renunțat la folosirea IA“, a explicat psihologul Keren Rosner.

Aproape 20% dintre tinerii din Gen Z cred că le împiedică dezvoltarea creativității, iar 31% – că le limitează gândirea critică. În același timp, jumătate dintre respondenții din Generația Z au fost de acord că IA i-a făcut mai creativi, iar 1 din 7 a raportat o creștere a veniturilor.

Cu toate acestea, riscăm să rămânem fără idei, dacă nu ne antrenăm creierul.

„Având în vedere că nu soliciți creierul, nu încerci să cauți soluții, creierul nu mai face conexiuni noi, conexiunile vor deveni din ce în ce mai slabe. Creativitatea va fi din ce în ce mai scăzută pentru că posibilitatea de combinații neuronale din sinapse va fi mai redusă din această lejeritate pe care o dai creierului, având totul la îndemână. Este mult mai facil acum să pui doar o întrebare și altcineva să gândească pentru tine și să-ți dea totul de-a gata, te vei solicita mult mai puțin, iar în timp va duce la atrofie, la rezultate mult mai sărace, mai simple. Nu va mai fi gândire critică, pentru că tu nu ai deja o idee, nu ai niște repere, ca să compari, iei totul ca adevărat, iar gândirea critică se va diminua din ce în ce mai mult și vei crede tot ce îți va da IA. Nu mai faci efortul să înmagazinezi informații, memoria va fi mult mai slabă pentru că nu va fi antrenată și nici nu vei avea ce să extragi, fiindcă nu vei avea depozitate informații acolo“, a precizat Keren Rosner.

Pe de altă parte, lipsa de antrenament a creierului ne poate face să suferim de boli neurologice mai devreme decât în mod normal, iar medicii avertizează că astfel de obiceiuri ne pot pune în pericol pe termen lung. În secolul vitezei și al tehnologiei, este demodat să mai memorezi lucruri, iar asta ne poate costa.

„Oamenii înțeleg doar un aspect al exercițiului mental, dar nu văd că prin exercițiu învață mintea să gândească, să facă conexiuni. Cu cât lași creierul să fie mai liniștit el va avea tendința să se limiteze la foarte puține lucruri, da nu vei fi stresat, dar nici mintea ta nu va fi sclipitoare. Omul se va degrada cognitiv mult mai timpuriu. Este știut deja: cu cât ții creierul mai activ, cu atât el poate să funcționeze pe o perioadă mai îndelungată, degradarea lui este mai lentă.”, mai spune psihologul.

Generația Z utilizează ChatGPT în principal pentru:

1. Cercetare – 61%
2. Generarea de idei și brainstorming – 56%
3. Corectarea unui text – 47%
4. Scrierea și generarea de conținut – 42%
5. Perfecționarea CV-urilor sau pentru a ieși în evidență în procesul de angajare – 23%.