Santorini atrăgea în medie an de an aproape 3,4 milioane de turiști, în condițiile în care insula are o populație de numai 20.000 de rezidenți permanenți. Lucrurile s-au schimbat și nu în bine, în ultimul an, iar experții avertizează că situația se va înrăutăți tot mai mult.

Imaginile cu aglomerația din Santorini nu ar reflecta realitatea. Getty Images

Aproximativ 17.000 de pasageri nave de croazieră ajung pe insulă în zilele de vârf din sezonul de vârf, îndreptându-se direct către puncte fierbinți precum capitala Fira și orașul Oia din vârful său de nord-vest, renumit pentru apusurile sale spectaculoase. Așa a câștigat chiar și porecla „Insula Instagram”, profitând de splendoarea sa „fără filtru”, scrie CNN Travel.

Străzile înguste pietruite și balcoanele de pe stânci sunt pline de turiști care caută selfie-uri la apus, iar localnicii sunt deranjați în timp ce își desfășoară treburile zilnice. Când vine seara, totuși, mulțimile se topesc parcă în neant, iar unii se plâng că insula merge din Times Square în orașul fantomă, mai menționează sursa citată.

Turismofobia și ecologismul exagerat vor ucide turismul și vor sărăci oamenii

Începând cu anul 2025, nimic nu va mai fi la fel. Primarul Nikos Zorzos a propus un plafon pentru pasagerii navelor de croazieră, până la 8.000 pe zi. Este o mișcare susținută de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, care a declarat pentru Bloomberg că măsura este stabilită pentru anul viitor.

Protestele anti-turism au fost la ele acasă în Europa, în această vară. Demonstrații au avut loc în Spania, Țările de Jos și nu numai. Veneția a anunțat măsuri dure , iar alte oaze ale turismului se pregătesc să-i calce pe urme, inclusiv Santorini.

Așa s-a ajuns la turismofobie, culmea chiar în zonele cele mai dependente de banii turiștilor. Dezbaterea a fost despre cum pot aceste localități să beneficieze de pe urma turismului, dar în același timp să mențină un mediu dezirabil și durabil pentru toți. Altfel spus, ideile stângii ecologiste, care vrea să limiteze impactul asupra mediului cu orice preț, chiar dacă asta înseamnă să ucidă turismul și să sărăcească populațiile dependente de banii vizitatorilor au reușit să se impună. Cu ce preț și cât de mare va fi impactul asupra economiei în acele zone rămâne de văzut, la fel cum rămâne de văzut și cum vor reacționa cei care strigă mai tare „Turiștii să plece”, după ce vor realiza că în lipsa banilor proveniți din turism vor sărăci.

„Insula este goală”

Iar dacă există într-adevăr zone unde prea mult turism și prea mulți turiști ajung să strice, , pentru Santorini, după unii experți, lucrurile ar sta diferit. Aici, arată experții, problema ține de faptul că infrastructura este învechită și lipsesc investițiile.

„Supraturismul nu există. Ceea ce văd este o lipsă de structuri”, a declarat Gianluca Chimenti, un operator de turism local și rezident de 18 ani în Santorini, pentru CNN Travel . În timp ce rețelele de socializare sunt pline de imagini cu plajele arhipline la orele de vârf, el spune că imaginea în restul timpului este foarte diferită:„Adevărul este că insula este goală. Acum este ca niciodată, este cel mai prost sezon vreodată.”

Iulie și august sunt sezonul de vârf în Santorini, dar centrul este „mort” după ora 21:00, iar restaurantele și hotelurile sunt sub capacitate, mai spune el.

De la plimbatul pe măgari la destinație turistică populară

La mijlocul până la sfârșitul secolului al XX-lea, în Santorini locuitorii se plimbau pe măgari și cultivau roșii și podgorii pentru vin. Acum, infrastructura învechită a insulei este supusă unei presiuni puternice, portul principal de la Fira fiind supus unei tensiuni aparte.

Dacă nu vor o plimbare lungă și foarte abruptă, telecabina este singura opțiune pentru pasagerii navelor de croazieră de a ajunge din Portul Vechi în centrul orașului, subliniază Chimenti. Cu toate acestea, „hotelurile în acest momentau grad de ocupare mai mult sau mai puțin sub 30% dintr-un sezon obișnuit”, susține el și spune că alte afaceri de pe insulă au suferit o lovitură similară.

„Problema este că rețelele sociale arată ceva complet diferit de situația existentă în realitate”, spune el. Deși mulți turiști și-au făcut rezervări și vor vizita în acest an insula, există și mulți alții care sunt descurajați de reputația sa de destinație supraaglomerată și o evită.

Nevoia de diversificare

Cruise Lines International Association (CLIA), un organism comercial global, a anunțat pe 1 august că s-a întâlnit cu ministrul grec al afacerilor maritime, Christos Stylianides, pentru a discuta despre criză, inclusiv despre îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii și serviciilor portuare.

În Grecia veniturile din turismul național au crescut cu 16% în primele cinci luni ale acestui an, relatează Reuters, iar 2024 este de așteptat să eclipseze recordul de anul trecut de 33 de milioane de sosiri.

„Recent, creșterea turismului în Grecia a atras o atenție semnificativă, în special în ceea ce privește insulele Santorini și Mykonos”, a declarat Maria Deligianni, director regional CLIA pentru Mediterana de Est, într-un comunicat. Ea a confirmat angajamentul liniilor sale de croazieră de a menține limita de 8.000 de pasageri și a spus că există un interes puternic pentru diversificarea itinerariilor grecești pentru a elimina presiunea de pe cele mai populare locuri.

În prezent, aproape două treimi din turismul de croazieră din Grecia are loc în Pireu, Santorini și Mykonos, a spus CLIA.

„Santorini are unul dintre cele mai importante situri arheologice în prezent din Europa”, spune Chimenti. „De ce navele de croazieră nu organizează tururi la siturile arheologice? Împărțiți oamenii în trei părți ale insulei, astfel încât în ​​momente diferite fac mai multe lucruri”, spune el. Astfel, adaugă acesta „oamenii au timp să se bucure și nu veți mai avea niciodată aglomerație în nicio parte a insulei”.