Institutul Robert Lansing susține că proiectul de lege prin care Diana Șoșoacă cere anexarea unor teritorii ale Ucrainei este o operațiune a Kremlinului, în timp ce analiştii califică acţiunea parlamentarului drept una de propaganda rusească. Senatoarea respinge alăturarea.

Într-o analiză publicată recent, Institutul Robert Lansing (ONG de cercetare a politicilor publice la nivel international, cu sediul în SUA, ce poartă numele unui fost ministru de Externe american) cataloghează proiectul depus de Diana Șoșoacă în Parlament, prin care cere anexarea unor teritorii ce aparțin Ucrainei, drept o operațiune a GRU (serviciul de informații militare rus) în România.

Şoşoacă şi GRU

În analiză se menţionează că e posibil ca Diana Șoșoacă să fi intrat în atenția serviciilor secrete ale Rusiei în calitatea sa de parlamentar AUR, comparând acțiunea senatoarei legată de teritoriile ucrainene cu o operațiune a SVR (serviciul de informații externe al Rusiei) privind presupuse planuri ale Poloniei de a ocupa o parte din vestul Ucrainei.

Justificarea senatoarei, conform căreia proiectul se bazează pe „dreptul natural şi legitim la unitatea naţională”, ar repeta, în viziunea analiştilor, naraţiunile Kremlinului despre legitimitatea pretenţiilor asupra Ucrainei.

Institutul trece în revistă acțiunile prin care Diana Șoșoacă ar fi promovat teoriile serviciilor de informații rusești: susţinerea tezei potrivit căreia Volodimir Zelenski ar fi cerut implicarea NATO în război sau prezenţa ei la Ambasada Rusiei pentru a discuta, fără vreun mandat, poziționarea României față de invazia rusă. Analiştii amintesc promovarea politicianului de către site-ul de propagandă rusească Sputnik, precum şi de alte manifestări ale alesului similare poziţiilor adoptate de Rusia: atitudinea împotriva UE şi NATO ori abordarea antivaccinistă.

Într-un punct de vedere transmis publicației G4Media pe acest subiect, Diana Șoșoacă a negat informaţiile publicate de Institut.

„Nu știu ce înseamnă GRU și nu am nicio legătură nici cu Rusia, nici cu nu știu ce servicii ale niciunui stat, dar uitându-mă la cei care lucrează la Institutul Robert Lansing am văzut că acolo sunt câțiva foști agenți ai serviciilor secrete occidentale. Așadar, cred că trebuie să le adresați lor întrebarea pentru ce servicii lucrează atunci când lansează asemenea enormități și dezinformări”, a spus senatoarea.

Proiectul lui Şoşoacă

Recent, Diana Şoşoacă a depus în Parlament un proiect de lege prin care cerea anexarea unor teritorii aflate în componența României interbelice. Contactat de „Adevărul“, analistul politic Cristian Pîrvulescu cataloga propunerea drept „aberantă”.

„Urmărește să creeze și mai multă discordie, doamna Șoșoacă nu face altceva decât să încerce să stimuleze reacții pro-ruse și anti-ucrainene, anti-occidentale de o manieră grosieră”, a explicat acesta pentru „Adevărul”.

Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko, a anunţat că va fi inițiată impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei, iar în replică Şoşoacă a acuzat Ucraina că este un stat „abuziv şi fascist”, cu politici „naziste”.

Propaganda rusă şi „idioţii utili“

Istoricul specializat pe propagandă Călin Hentea a explicat, pentru „Adevărul“, cum funcţionează propaganda rusă în România.

„Portavocile sunt aceleași care au fost și anti-vacciniste, anti-mască, conspiraționiste. Aici se înscrie și Diana Șoșoacă, și dintre jurnaliști, chiar și dintre numele mari de altădată, dar care au fost marginalizați datorită pozițiilor lor controversate, atunci și-au găsit, să zicem, această soluție de reafirmare și menținere în prim-plan, prin afirmații, analize și comentarii pro-rusești”, a declarat istoricul.

Călin Hentea admite că este greu ca astfel de colaborări să fie dovedite concret.

„Lucrurile sunt greu dovedibile, interpretabile, totul depinde de nivelul de educație și de conștiință morală nu al celor care o fac, pe bani sau fără, pur și simplu din teribilism, din considerențe psihiatrice, depinde de nivelul cititorului, consumatorului de media care înghite sau nu astfel de teorii care sunt mesaje împotriva statului și a naționalității. (…) Lenin îi numea pe ăștia «idioții utili», pentru că în perioada interbelică niște intelectuali au făcut jocurile și au susținut Uniunea Sovietică”, a afirmat istoricul.

Referitor la modul în care Kremlinul îşi alege oamenii prin care să transmită anumite mesaje şi teorii, Hentea a precizat: „Trebuie să fie niște personalități care au avut atitudini controversate, care nu sunt acceptate și sunt repudiate de presa main-stream, nu sunt cultivate, care au avut întotdeauna o opoziție contra sistemului. De obicei, sunt jurnaliștii din vechea gardă de stânga. (...) Alții sunt teribiliști. (...) Propaganda rusă merge pe zonele astea suveraniste, naționaliste, patriotice, cei care susțin biserica, valorile creștine”.