Rata șomajului s-a situat în România la 6,8% în anul 2014, în scădere față de anul precedent, iar rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 61%, arată datele Institutului Național de Statistică /INS/, publicate vineri. În anul 2014, populația activă a României era de 9.243.000 de persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate și 629.000 șomeri.

Conform INS, rata șomajului consemnată în anul 2014 a scăzut de la 7,1%, cât era în anul anterior, la 6,8%, cei mai afectați fiind absolvenții învățământului mediu (cu o rată de 7,2%), respectiv învățământul scăzut (rată de 6,7%). În același timp, rata șomajului înregistrată în rândul șomerilor cu studii superioare s-a situat la 5,8%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost, anul trecut, de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbați, față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban, față de 5,3% pentru rural).

Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (24%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Datele INS relevă, totodată, rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural).

De asemenea, pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.

Raportul de dependență economică (numărul persoanelor inactive și în șomaj ce revin la o mie de persoane ocupate) a fost de 1313?, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1704?, față de 1008? în cazul bărbaților) și pentru mediul rural (1330?, comparativ cu 1299? în mediul urban).

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61% a crescut, față de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%, în timp ce pentru persoanele vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%.

De asemenea, nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanță de 4,3 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Salariații, în scădere față de anul precedent (-107.000 persoane), dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populației ocupate.

În anul 2014, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali ne-remunerați reprezentau 30,9% din populația ocupată. Distribuția pe grupe de ocupații relevă faptul că lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 23,3% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau muncitorii calificați (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum și specialiștii în diverse domenii de activitate (13,5%).

Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie și construcții, iar 42,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,172 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8%), comerț (18,0%) și construcții (10,4%).

Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-59.000 persoane), dar și al celor care au lucrat în administrație publică (-33.000 persoane), în învățământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare și asigurări și în industria extractivă (ambele activități cu—5.000 persoane fiecare).

Pe de altă parte, a crescut numărul populației ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerț și activități profesionale, științifice și tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activități de servicii administrative (+11.000 persoane) și în construcții (+10.000 persoane).

Anul trecut, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, iar 166.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate, în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860.000 de persoane (10%).

Sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentele Consiliului și Parlamentului European cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forței de muncă în Comunitatea Europeană. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii