Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2019 - 2020 de 3,526 milioane de elevi şi studenţi, în scădere cu 21.100 comparativ cu anul precedent, informează joi Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit sursei citate, scăderea a fost determinată în principal de diminuarea înregistrată în învăţământul primar şi gimnazial (-11.500 elevi). Însă, populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul profesional (+11,4%), învăţământul superior (+1,8%), învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+0,3%), respectiv în învăţământul postliceal şi de maiştri (+0,1%).

Datele INS mai arată că numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503.100 elevi şi studenţi, în creştere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

Conform INS, în anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,5%, respectiv 15,6%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 49,9% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 72,6% au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar şi învăţământul postliceal şi de maiştri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+10.300 elevi, +9.600 studenţi/cursanţi, +1.400 copii şi respectiv +100 elevi). În învăţământul postliceal şi de maiştri au fost înscrişi 92.500 elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).

Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31.000, respectiv -11.500).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.

Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal şi de maiştri (53,3%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543.300 de studenţi/cursanţi, din care 54,6% au fost studente/cursante.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanţilor).

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607.700 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (516.800 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).

În învăţământul superior, ponderea numărului de studenţi/cursanţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).

Potrivit INS, în anul şcolar/universitar 2019 - 2020, personalul didactic din sistemul educaţional a însumat 234.800 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional (78,2%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,7%), postliceal şi de maiştri (77,1%), liceal (72,0%) şi profesional (66,9%).

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2018-2019 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost de 503.100 elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 263.700, reprezentând 52,4%. Din totalul absolvenţilor, au finalizat în mediul urban 82,0% şi 18,0% în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2018-2019 au absolvit învăţământul gimnazial 176.600 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,6%). Ponderea băieţilor (51,4%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 2,8 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 56,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (57,1%, respectiv 55,0%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2018 - 2019 au absolvit 149.200 elevi, în creştere cu 0,4% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu a urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (88,6%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenţilor), 39,5% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,3% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 137.200 absolvenţi, din care 120.500 proveniţi din promoţia 2019 (87,8%). Au fost declarate reuşite 98.700 persoane (72,0%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2019, 93.400 persoane (77,5%) au fost declarate reuşite.

Învăţământul profesional a fost absolvit de 23.100 elevi, din care 97,0% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 3,0% pe cele din sectorul privat.

Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 29.400 elevi din care 62,7% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (37,3%) pe cele din sectorul privat.

În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 124.800 studenţi/cursanţi, din care studentele/cursantele au reprezentat 59,0%. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).

Referitor la rata abandonului, în anul şcolar 2018/2019 s-au înregistrat următoarele valori: 1,6% în învăţământul primar, 1,7% în învăţământul gimnazial şi 2,6% în învăţământul liceal şi profesional.

În anul 2017, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (98,0%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), dar şi din alte surse ale instituţiilor de învăţământ (2,0%). Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (95,1%), urmate de cheltuielile de capital (4,9%). AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii