INS: Fondul forestier naţional a crescut cu doar 0,04% în 2021; volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%
Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2021, o creştere de aproximativ 0,04% faţă de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La 31 decembrie 2021, suprafaţa fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare faţă de 2020), din care suprafaţa pădurilor totaliza 6.449.456 hectare. Aceasta a înregistrat anul trecut o creştere de numai 39 de hectare, suprafaţa pădurilor reprezentând 97,6% din fondul forestier naţional.
Conform statisticii oficiale, creşterea de 0,04% a fondului forestier naţional se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).
Pe de altă parte, suprafaţa regenerată a scăzut anul trecut cu 4,8%, respectiv cu 1.208 hectare, totalizând 23.981 hectare.
În ceea ce priveşte volumul de masă lemnoasă recoltată, acesta a ajuns la 19,994 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 342.000 hectare (+1,7%) faţă de 2020, când a totalizat 19,652 milioane de mc.
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2021 de 177.620 hectare, mai puţin cu 7.719 hectare faţă de 2020, din care tăierile rase reprezintă 4.190 hectare, în creştere cu 1.471 hectare. În 2020 a fost consemnată o suprafaţă de 2.773 hectare cu tăieri rase de pădure.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi de Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,5% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (24,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,9%), Vest (12,2%), Sud-Muntenia (10,7%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,9%) şi Bucureşti-Ilfov (0,2%).
La nivelul anului 2021, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3 % din suprafaţa totală regenerată), Centru (17,5 %), respectiv Nord-Vest (14,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,6 %), Vest (10,4%), Sud-Vest Oltenia (8,7%), Sud-Muntenia (8,5%) şi Bucureşti-Ilfov (0,7%).
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate.
De asemenea, suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile de cel puţin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.
Potrivit normelor metodologice publicate de INS, suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială. AGERPRES
