„Inițiativele au fost gâtuite din start” / De ce nu avem drone „made in Romania”
Avioanele fără pilot și-au arătat eficiența în Ucraina, motiv pentru tot mai multe țări să se grăbească să-și fabrice propriile drone. Vecinii unguri au prezentat deja primele drone autohtone, iar ucrainenii se descurcă cel puțin la fel de bine. În schimb, România nu pare conectată la noile realități. Generalul Cristian Barbu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce România nu poate produce drone și ne mulțumim să le importăm pe ale altora.
Eficacitatea sistemelor aeriene fără pilot a fost demonstrată inclusiv în războiul din Ucraina, iar tot mai multe țări își dotează armata cu ele și investesc în producția lor.
România rămâne însă țara paradoxurilor și în 2023 și nu e deloc conectată vremurilor. Deși e membră UE și NATO și ar putea beneficia enorm, România a rămas mai degrabă încremenită în timp. Fără infrastructură și fără spitale și școli, România e la mila altor țări care ne preiau pacienții cu arsuri grave. Însă asta nu-i oprește pe politiceni să se laude cu performanțe care dau bine pe hârtie, dar nu schimbă cu nimic în bine viața cetățeanului de rând. Cetățean care, în cazul unui ipotetic război, ar avea toate motivele să fie îngrozit.
Deși autoritățile clamează că alocă 2,5% Apărării dintr-un PIB care crește de la an la an ca viteazul din poveste, Armata Română se bazează și în prezent îndeosebi pe arme fabricate în anii 70 și 80. În același timp, oficialii se laudă cu importurile de armament, uitând însă să explice de ce industria de apărare a României nu mai produce aproape nimic.
Ungurii și ucrainenii ne-au luat-o înainte
În acest context, nu este de mirare că statul român nu a făcut nimic ca să avem drone „made in România” și a refuzat să sprijine companiile care ar fi putut să o facă. Deja vecinii ne-au luat-o cu mult înainte. Ungaria și-a prezentat deja primele drone autohtone, denumite ProTAR, iar Ucraina uimește o lume întreagă și produce sisteme aeriene fără pilot chiar dacă fabricile sale se află sub tirul rachetelor rusești.
Generalul (r) Cristian Barbu nu are niciun dubiu. România nu va fabrica prea curând drone și se mulțumește să le importe din alte țări. E vorba despre drone care, spun mai mulți specialiști, atunci când vor ajunge în dotarea Armatei Române, vor fi deja, foarte probabil, depășite, într-un domeniu care evoluează spectaculos.
Un exemplu e cel al dronelor turcești Bayraktar folosite de ucraineni în primele luni ale războiului și care au provocat mari pierderi trupelor rusești în primele luni ale războiului. În prezent, însă, rușii au găsit antidot pentru aceste drone și le bruiază fără probleme. Practic, faptul că fiecare armă nouă este anihiliată în scurt timp de armele și mai noi ale dușmanului a dus la o cursă spectaculoasă a înarmării și a motivat toate țările să pună accentul pe inovație și să investească sume mari în cercetare, mai mult decât oricând. Nu însă și România.
Statul român, orb și surd la ofertele privaților
„N-avem și nici nu putem fabrica pentru că toate inițiativele românești cu privire la aceste fabricații de tehnologie specială și ultraavansată au fost gâtuite din start. Am avut doi producători în România care nu au fost băgați în seamă de statul român și care ușor, ușor, de unul știu eu de vreo 15 ani, puteau să producă acum lucruri extrem de apropiate de necesitatea militară”, spune generalul Barbu.
De altfel, adaugă el, în România nu există mecanisme elementare care să facă posibilă demararea unui proiect serios pentru dronele autohtone.
„Noi nu lucrăm în acest moment pe aceste proiecte pentru că proiectele respective trebuie realizate într-un consorțiu. Consorțiul nu e doar cel de cercetare-proiectare. Trebuie să fie în consorțiul respectiv și un producător, cel puțin unul. Iar în acest moment nu există niciun producător care să își asigure toate cele necesare pentru a integra. Aici e un producător integrator. El nu poate să facă aeronava. O dă cuiva. Dirijarea, altcuiva, senzorii, altcuiva și așa mai departe. Am nevoie de un producător integrator. Aici numai cine știe poate să spună exact despre ce este vorba. Și sunt foarte puțini cei care știu chestia asta și atunci nu se bagă”, susține generalul Barbu.
Creiere da, coordonare ba
Țară a IT-iștilor, România dispune de creiere pentru a iniția și a duce la bun sfârșit un astfel de proiect, însă lipsesc câteva „ingrediente”. Și chiar dacă există specialiști, nu există cadrul necesar. De altfel, printre cei care au proiectat în trecut rachete bazate pe tehnologii similare se numără chiar generalul Cristian Barbu.
„De exemplu, eu m-aș băga dacă aș avea o mică fabrică pentru că știu despre ce e vorba și am făcut integrare de sisteme din anii 80 încoace. Dar pe lângă mine mai trebuie să fie unul care să zică: «Dom'le eu îți fac modulul electronic care să poată să ducă drona 800 de kilometri după GPS sau după Galileo ori după alt sistem sau un mix». Iar ăla nu există în România, m-ați înțeles ce vreau să zic. Și de pomană mă apuc să fac o dronă în situația dată”, mai spune generalul.
Iar verdictul său nu lasă loc de interpretări. „Nu avem susținere industrială, despre asta vorbesc. Nu e că n-am ști să le facem. Sunt printre cei care am proiectat și rachete și aeronave, le-am și încercat în tunel aerodinamic, deci nu suntem chiar novici. Dar n-ai susținere economică, totul se oprește în momentul în care trebuia să se treacă la partea de execuție în industrie”, conchide generalul Barbu.
