Războiul din Ucraina şi apropiatele alegeri prezidenţiale din SUA au dominat summitul NATO de la Washington din această lună, dar, departe de scena publică, planificatorii militari ai alianţei s-au concentrat pe evaluarea costului enorm al reparării apărării europene, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri pentru cea mai mare revizuire din ultimele trei decenii a capacităţilor sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă. În culise, oficialii au analizat de atunci cerinţele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naţionale în ultimele săptămâni, potrivit unui planificator militar, care a discutat cu Reuters sub rezerva anonimatului.

Cerinţele minime detaliază deficienţele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicaţie aproximativă a numărului de miliarde de euro care ar putea costa remedierea acestora, a declarat planificatorul militar. NATO îşi propune să transforme aceste cerinţe în obiective obligatorii pentru guvernele individuale, pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, când va organiza o reuniune periodică a miniştrilor apărării.

Reuters a vorbit cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat şase domenii pe care alianţa celor 32 de ţări le-a identificat ca fiind cel mai urgent de abordat.

UNDE SCÂRŢÂIE APĂRAREA NATO

Printre acestea se numără deficitul de apărare aeriană şi de rachete cu rază lungă de acţiune, numărul de trupe, muniţia şi lipsa de comunicaţii digitale sigure pe câmpul de luptă, au arătat discuţiile cu oficialii NATO.

Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăţi în atingerea obiectivelor sale într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul membrilor europeni proeminenţi şi de divergenţele cu privire la cât de dură ar trebui să fie poziţia faţă de Rusia.

În mod crucial, alegerile prezidenţiale americane din acest an ridică perspectiva ca puterea dominantă din NATO să fie condusă de un om critic la adresa alianţei – fostul preşedinte Donald Trump – care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA. La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câştiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare.

„Trebuie să recunoaştem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât ţările europene din NATO trebuie să facă mai mult din munca cea grea”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.

MAI MULŢI BANI PENTRU APĂRARE, DIFICIL DE OBŢINUT

Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianţei au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Acesta a precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerinţa de mininum 2% sau o depăşesc.

„Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliaţii europeni vor trebui să continue să îşi crească capacităţile de apărare, gradul de pregătire al forţelor şi stocurile de muniţie”, a declarat oficialul NATO.

NATO se află în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimişti, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la graniţele sale ar putea avea loc în termen de cinci ani.

În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu rezistenţă dacă vor solicita mai mulţi bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabilii care se resimt din cauza costului vieţii. Pentru mulţi, un război pare o perspectivă îndepărtată şi nu văd urgenţa unei pregătiri în acest sens, spun analiştii.

„Ne putem aştepta să vedem o reacţie politică, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte domenii prin creşterea bugetelor pentru apărare”, a declarat Eurointelligence, un serviciu de ştiri şi analiză axat pe UE, într-o notă din 12 iulie.

Ca un ecou al oficialilor americani, mulţi responsabili politici europeni – inclusiv britanicul John Healey – spun deja că cheltuielile pentru apărare vor trebui să depăşească obiectivul actual al alianţei de 2% din PIB.

Tuuli Duneton, subsecretar de stat pentru politica de apărare în Estonia – unul dintre guvernele cele mai dure din Europa în atitudinea faţă de Rusia – a sugerat într-un briefing online din 2 iulie, înaintea reuniunii de la Washington, că summitul NATO de anul viitor ar trebui să discute despre creşterea obiectivului de cheltuieli la 2,5% sau 3%.

Statele Unite sunt de departe cel mai mare contributor la operaţiunile NATO. Potrivit estimărilor NATO publicate în iunie, Statele Unite vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua ţară cu cele mai mari cheltuieli, cu 97,7 miliarde de dolari. Cheltuielile militare totale ale NATO pentru 2024 sunt estimate la 1.474,4 miliarde de dolari.

Alegerea de către Trump a candidatului său la vicepreşedinţie în persoana senatorului J.D. Vance – care se opune ajutorului pentru Ucraina şi a criticat partenerii NATO ca fiind „clienţi ai bunăstării” – a stârnit îngrijorare în unele capitale europene.

Locotenent-colonelul Charlie Dietz, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că SUA sprijină eforturile aliaţilor europeni de a creşte cheltuielile pentru apărare la cel puţin obiectivul de 2% din PIB şi a remarcat că aceştia au făcut deja progrese semnificative în creşterea bugetelor.

„Planurile regionale de apărare ale NATO implică sporirea pregătirii şi flexibilităţii în întreaga Alianţă. Ne menţinem angajamentul de a contribui semnificativ la aceste eforturi”, a declarat Dietz pentru Reuters.

MAI MULŢI SOLDAŢI, GREU DE GĂSIT

Prima revizuire serioasă a strategiei NATO de la sfârşitul Războiului Rece va reorienta alianţa spre apărarea Europei împotriva unui eventual atac rusesc, după ani de misiuni mai îndepărtate în ţări precum Afganistan.

Reuters a raportat anterior că planificatorii NATO consideră că alianţa va avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a rezista unui atac rusesc. O brigadă este formată din 3 000 până la 7 000 de soldaţi, ceea ce ar însemna între 105 000 şi 350 000 de soldaţi. Aceasta înseamnă, de exemplu, că Germania ar avea nevoie de 3-5 brigăzi suplimentare sau de 20.000 până la 30.000 de trupe de luptă suplimentare, a declarat sursa, adică efectiv o divizie în plus faţă de cele trei divizii pe care Berlinul lucrează să le echipeze în prezent.

Conform noilor planuri de apărare, Germania va trebui să îşi mărească de patru ori capacitatea de apărare aeriană – nu doar numărul de baterii Patriot, ci şi sistemele cu rază mai scurtă de acţiune – pentru a proteja bazele, porturile şi cei peste 100.000 de soldaţi care ar urma să traverseze ţara în drumul lor spre flancul estic, în cazul unor tensiuni severe sau al unui război, a declarat pentru Reuters o sursă din domeniul securităţii.

Germania a avut 36 de unităţi de apărare antiaeriană Patriot când a fost statul de frunte al NATO în timpul Războiului Rece şi chiar şi atunci s-a bazat pe sprijinul aliaţilor NATO. În prezent, forţele germane au rămas cu 9 unităţi Patriot, după ce au donat trei Ucrainei după invazia rusă din 2022, şi trebuie să îşi mărească drastic efectivele.

Costurile vor fi considerabile. Berlinul tocmai a comandat patru unităţi Patriot la un preţ de 1,35 miliarde de euro.

Semn al provocărilor bugetare care apasă deja asupra celei mai mari economii europene, Germania intenţionează să îşi reducă la jumătate ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025. În schimb, Berlinul speră că Ucraina îşi va putea acoperi cea mai mare parte a nevoilor militare cu împrumuturile de 50 de miliarde de dolari provenite din activele ruseşti îngheţate, aprobate de Grupul celor Şapte, potrivit Reuters.

O BĂTAIE DE CAP: INFRASTRUCTURA

Planificatorii logistici se apucă de treabă, stabilind cum să transporte alimente, combustibil şi apă trupelor de-a lungul unei linii de aprovizionare, a declarat un oficial NATO de rang înalt, un al doilea oficial subliniind că va trebui organizat şi un flux invers, al trupelor rănite şi al prizonierilor de război.

„Se elaborează hărţi în detaliu cu aliaţii”, a spus oficialul, asigurându-se, de exemplu, că podurile sunt suficient de rezistente pentru a suporta sarcini militare grele.

O altă sursă de planificare militară a schiţat un scenariu în care forţele inamice ar putea viza baza aeriană americană din Ramstein, în sud-vestul Germaniei, sau porturile din Marea Nordului, cum ar fi Bremerhaven, prin care forţele NATO ar călători în drum spre Polonia.

„Cum protejez aceste mase astfel încât să nu se transforme în ţinte de valoroare?”, a spus sursa. „Altfel, ei vor fi primii şi ultimii americani desfăşuraţi aici”, avertizează oficialul.

În timp ce zeci de mii de trupe NATO şi sovietice s-au confruntat direct de-a lungul graniţei interne a Germaniei în timpul Războiului Rece, desfăşurarea trupelor va dura acum mai mult, linia frontului oricărui conflict urmând să fie mai la est. Ar putea dura până la 60 de zile, inclusiv timpul necesar pentru a obţine o decizie politică, potrivit primului planificator militar.

Europa nu are o capacitate feroviară suficientă pentru a deplasa tancuri, iar ecartamentele feroviare variază între Germania şi fostele state baltice sovietice, ceea ce înseamnă că armele şi echipamentele ar trebui încărcate în trenuri diferite.

Primul oficial NATO însărcinat cu planificarea a declarat că apărarea cibernetică trebuie consolidată pentru a proteja împotriva unui atac de piraterie informatică ce ar putea afecta posibilele desfăşurări. De exemplu, în Polonia, un atac cibernetic ar putea bloca schimbarea căii ferate şi ar putea opri deplasarea trupelor spre est.

STEGULEŢELE ROŞII

Acest lucru face ca luarea rapidă a deciziilor şi o listă de verificare fiabilă cu steaguleţe roşii, indicând un atac rusesc iminent, să fie esenţiale.

Planificatorii NATO au stablit un număr de două cifre de indicatori de avertizare timpurie a ceea ce ar putea constitui precursorul unei invazii ruseşti în toată regula, a declarat prima sursă de planificare a NATO pentru Reuters, fără a oferi detalii suplimentare.

Europa va trebui să fie pregătită să „îşi arate dinţii” şi să deplaseze trupe gata de luptă până la linia frontului potenţial, ca răspuns la mişcările militare ruseşti, dacă este necesar, ca măsură de descurajare, dar şi pentru a prelua lupta instantaneu, în cazul în care tensiunile se transformă într-un război, a declarat sursa din planificare.

Distribuie Distribuie Comentarii