INFOGRAFIE Irakul se afundă în haos
Combatanţii islamişti din cadrul organizaţiei Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) au preluat controlul, în ultimele zile, asupra celui de-al doilea oraş ca mărime din ţară, Mosul, a provinciei Ninive şi a unor sectoare din provincial Salaheddine, cu majoritate sunnită. Joi au încercat, fără succes să preia controlul oraşului Samarra, situat la circa 100 de kilometri de Bagdad, potrivit martorilor oculari.
Miercuri, SIIL a luat ostatici 49 de turci la consulatul Turciei din Mosul, printre care şi consulul şi membri ai forţelor speciale, precum şi 31 de şoferi de camion turci din această provincie. Acest avans al combatanţilor din cadrul organizaţiei Statul Islamic în Irak şi Levant în faţa forţelor guvernamentale în derută şi a unei puteri şiite neputincioase, a determinat aproximativ jumătate de milion de locuitori să fugă.
Purtătorul de cuvânt al SIIL, Abu Mohamed al-Adnani, le-a cerut insurgenţilor să se îndrepte către Bagdad şi l-a criticat pe premierul irakian Nuri al-Maliki pentru „incompentenţa“ sa. Jihadiştii sunt şi mai periculoşi pentru că au furat 430 de milioane de dolari de la banca centrală şi acum au bani pentru arme. Joi, forţele kurde din Irak au anunţat că deţin controlul în întregime asupra oraşului Kirkuk, după retragerea trupelor irakiene, iar armata irakiană a reuşit să recupereze controlul asupra oraşului Tikrit, capitala provinciei Salah ad Din.
SIIL vrea să instaureze un stat islamic
Organizaţiei Statul Islamic în Irak şi Levant, care vrea să instaureze un stat islamic, a avertizat că „nu va opri seria de invazii binecuvântate“. Grupul controlează deja sectoare din provincia occidentală Al-Anbar de la frontiera cu Siria. Acuzat de abuzuri în Siria, SIIL deţine sectoare vaste în provincia petrolieră Deir Ezzor (nord-est), generând temeri privind o unire teritorială cu nord-vestul irakian. Simbolic, grupul a difuzat miercuri pe Internet fotografii cu jihadişti care creează o rută între Siria şi Irak aplatizând cu un buldozer un zid de nisip. Potrivit experţilor, SIIL este format în mare parte în Irak din foşti oficiali şi membri obişnuiţi ai serviciilor de securitate ale lui Saddam Hussein care s-au alăturat rebelilor după invazia americană din 2003.
Guvernul irakian, neputincios
Neputincios şi subminat de clivaje confesionale, guvernul irakian a cerut, joi, Parlamentului să declare „stare de urgenţă“, dar şedinţa legislatrivului nu a mai avut loc, din lipsă de cvorum. În faţa avansului din nord al combatanţilor jihadişti bine antrenaţi, militarii şi poliţiştii au demonstrat o rezistenţă redusă. Guvernatorul privinciei Ninive, Athil al-Nujaifi, a acuzat comandanţii militari că au abandonat câmpul de bătălie. Atacurile au amplificat insurgenţa în Irak, fiind cele mai dure de la retragerea trupelor americane, în urmă cu doi ani. „Washington Post“ consideră că „este o demonstraţie de forţă a extremiştilor şi un pericol pentru stabilitatea fragilă a Irakului, dar şi a întregii regiuni“.
SUA îşi oferă ajutorul
Autorităţile de la Bagdad au transmis Statelor Unite că sunt deschise ideii unor atacuri aeriene americane pentru a stăvili ofensiva jihadistă. Administraţia Obama are în vedere mai multe opţiuni, eventual prin intermediul unor atacuri efectuate cu avioane fără pilot. Diplomaţia americană s-a apărat că a fost luată prin surprindere, afirmând că şi-a exprimat de mai multe luni „îngrijorările“ cu privire la „ameninţarea teroristă“ pe care o presupune SIIL pentru întreaga regiune.
În consecinţă, Washingtonul „este pregătit“ să vină în ajutorul Bagdadului în faţa „agresiunii“ SIIL, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, anunţând o „creştere a asistenţei“ americane. Dar, Pasaki a ţinut să precizeze că în niciun caz SUA „nu intenţionează“ să trimită trupe la sol în Irak, după retragerea lor la 31 decembrie 2011, la încheierea unui angajament militar masiv american timp de opt ani.
În 2011, Bagdadul şi Washingtonul nu au reuşit să ajungă la un acord privind menţinerea unui contingent american în Irak şi mulţi s-au alarmat atunci de o eventuală intensificare a violenţelor după plecarea americanilor. Washington a cheltuit ulterior zeci de miliarde de dolari pentru a forma şi echipa forţe armate irakiene, aceleaşi care, în mod evident, au fugit din faţa jihadiştilor.
Turcia ameninţă SIIL cu o intervenţie în forţă
Ceea ce se întâmplă acum în Irak este coşmarul guvernului de la Ankara. De ani buni , autorităţile turceşti se tem de implicarea involuntară în lupta extremiştilor islamici. De marţi însă, scenariul s-a adeverit. Întâi au fost răpiţi mai mulţi şoferi turci de camioane în nordul Irakului, apoi a fost luat cu asalt consulatul Turciei din oraşul Mosul. Ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, i-a ameninţat pe extremiştii organizaţiei SIIL cu intervenţii în forţă dacă cetăţenilor turci răpiţi li se va înntâmpla ceva, notează „Der Spiegel“.
Davutoglu a discutat despre situaţie cu omologul său american John Kerry, iar guvernul turc a convocat şi o reuniune de urgenţă a NATO pe acest subiect.Dar Alianţa Nord Atlantică, prin vocea secretarulul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a îndemnat joi la "eliberarea imediată" a celor 49 de cetăţeni turci luaţi ostatici miercuri la Consulatul turc din Mosul. Şeful NATO a condamnat "ferm" această acţiune, dar îndepărtând orice intervenţie a Alianţei Nord-Atlantice în Irak, relatează AFP.
"Daţi-mi voie să subliniez că nu văd niciun rol pentru NATO în Irak, dar, bineînţeles, urmărim situaţia îndeaproape şi îndemnăm toate părţile implicate să pună capăt violenţei", a adăugat Rasmussen.
Nimeni nu ar trebui să testeze puterea Turciei, a afirmat şeful diplomaţiei de la Ankara. Experţii în securitate turci privesc cu îngrijorare la evoluţiile din Irakul învecinat, mai ales că Mosul se situează la doar 150 de kilometri de frontiera cu Turcia. SIIL a fost catalogat de autorităţile de la Ankara drept o ameninţare pentru întreaga regiune. Organizaţia teroristă a activat până acum preponderent în Siria, la operaţiunea din Irak nu se aştepta nimeni.
Criticii premierului Erdogan îl acuză că prin sprijinirea rebelilor din Siria ar fi contribuit el însuşi la proliferarea extremismului islamic în regiune. Turcia s-a poziţionat de partea rebelilor sirieni de la începutul războiului civil din ţara învecinată. Human Rights Watch afirmă că islamişti ar intra în Siria din Turcia şi că şi-ar procura şi arme şi bani de acolo. În plus, Turcia ar servi drept bază de retragere pentru extremiştii din Siria. Guvernul turc a respins aceste acuzaţii.
Sursa: adevarul.ro
