Alegerile prezidențiale repetate din România sunt marcate de influențe externe, discursuri populiste și alianțe neașteptate, cu figuri controversate precum Victor Ponta și George Simion în centrul atenției.

Principalii candidați la alegerile prezidențiale. FOTO: Inquam Photos

După anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, din cauza suspiciunilor privind amestecul Rusiei, scena politică din România a luat o turnură neașteptată. Victor Ponta, fost premier și actual candidat, a fost surprins vizitând Mar-a-Lago, reședința lui Donald Trump din Florida, relatează Financial Times .

Deși în trecut s-au aflat în tabere ideologice opuse, Ponta a declarat că a fost o vizită privată și că i-a plăcut atmosfera. Sloganul său actual, „România pe primul loc”, reflectă clar stilul politic de inspirație MAGA – „Make America Great Again”, o mișcare lansată de Trump, care promovează naționalismul, suveranitatea statului, respingerea elitelor și scepticismul față de globalizare.

Susțineri externe și acuzații de manipulare

Alegerile din România par tot mai influențate de aceste mișcări. J.D. Vance, vicepreședintele american, a criticat anularea scrutinului românesc și a susținut că presiunea externă nu ar trebui să influențeze procesele democratice interne. În același timp, Rusia a negat implicarea, dar a susținut public candidatura lui Călin Georgescu, politician cu viziuni proruse, care câștigase turul întâi înainte ca alegerile să fie anulate.

Ponta și Simion, preferații alegătorilor nemulțumiți

Ponta, care l-a susținut pe Georgescu și a spus că l-ar numi premier, consideră anularea alegerilor „o greșeală și o mare problemă pentru democrația românească” și se teme că un nou vot ar putea fi anulat dacă nu câștigă un candidat din partidele tradiționale. În ciuda trecutului său marcat de scandaluri - acuzații de plagiat, dosare de corupție și o demisie forțată după proteste de stradă - el reușește să se poziționeze pe locul doi în sondaje, imediat după George Simion, liderul AUR.

Recent, Ponta a provocat un nou val de critici, după ce a recunoscut că a primit cetățenie sârbă în semn de recunoștință pentru că a ordonat, în timpul mandatului său, inundarea unor sate românești pentru a salva Belgradul de o inundație. Autoritățile cer acum o anchetă și retragerea candidaturii sale .

Discursurile naționaliste și anti-sistem ale lui George Simion și Victor Ponta atrag alegători dezamăgiți de clasa politică tradițională, marcată de scandaluri și incompetență. Simion, liderul AUR, încearcă să-și tempereze discursul naționalist și face aluzii la relații bune cu cercurile apropiate lui Trump, după ce a fost prezent la ceremonia de învestire a acestuia.

Creșterea în sondaje a lui Simion și Ponta îi îngrijorează pe candidații pro-europeni, care nu reușesc să convingă un electorat tot mai dezamăgit de corupția și ineficiența clasei politice.

Candidații pro-europeni, în defensivă

Pe partea cealaltă, candidații pro-europeni precum Nicușor Dan, Elena Lasconi sau Crin Antonescu încearcă să contracareze valul populist. Nicușor Dan avertizează că o victorie a lui Simion sau Ponta ar putea compromite relațiile României cu UE și sprijinul pentru Ucraina. Dan ar putea câștiga teren dacă Elena Lasconi, o altă candidată pro-europeană, ar renunța la cursă. Deși partidul său a decis să-l susțină pe Dan , Lasconi nu dorește să se retragă, deși sondajele o plasează sub 10%.

„O victorie a lui Simion sau Ponta ar însemna mari, mari probleme pentru relațiile României cu partenerii ei din UE”, a declarat Dan pentru Financial Times. „Președintele conduce consiliul de securitate națională, el poate bloca ajutorul României pentru Ucraina sau părți din programul de reînarmare al UE. Trebuie să păstrăm legătura între România și partenerii ei din UE.”

Crin Antonescu, susținut de coaliția de guvernare, avertizează că România se confruntă cu o amenințare dublă: populismul intern și influențele externe, în special cele rusești. „Există o provocare clară a populismului și izolaționismului în țara noastră, alimentată de probleme economice”, a declarat Antonescu pentru Financial Times. „În plus mai există și un atac hibrid clar al Rusiei contra Europei și instituțiilor occidentale”. El i-a numit pe candidații în stil MAGA „oportuniști fără convingeri”, incapabili să reprezinte România în plan internațional.

Alegerile repetate din 4 și 18 mai par să devină un teren de luptă între viziunea europeană și tentațiile populismului cu influențe americane și rusești.