Deși teoretic există o piață unică la nivelul UE, pacienții din Vest au acces la 90% din medicamentele noi, în timp ce în statele mici, precum și în cele din Est, proporția scade la 10%. Comisia Europeană încearcă modificarea legislației industriei farmaceutice.

„Țara în care locuiești nu ar trebui să determine dacă trăiești sau mori“, este un principiu des invocat de Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate. Și totuși, cam așa stau lucrurile în momentul de față.

În România, ca și în alte țări din Est, medicamentele noi ajung la pacienți cu o întârziere de cel puțin doi ani, notează Politico. Decalajul ar fi chiar mai mare, adică de cinci-șase ani, potrivit lui Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. Iar asta înseamnă mai puține șanse de supraviețuire și o calitate mai proastă a vieții bolnavilor oncologici, comparativ cu cei din alte țări.

În țările puternic dezvoltate din Vest, pacienții au acces la 90% din medicamentele inovative mult mai repede din momentul aprobării lor de către Agenția Europeană a Medicamentului, EMA, comparativ cu 10%, în țările estice.

Banii, principalul motiv

Motivele pentru care pacienții din Vest sunt avantajați țin în primul rând de bani, mai notează Politico . Medicamentele noi sunt foarte scumpe, iar diferențele economice dintre statele UE sunt mari. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor al Olandei este de cinci ori mai mare decât al Bulgariei. Iar asta înseamnă mai mulți bani pentru sănătatea – inclusiv medicamentele – unui olandez, comparativ cu un bulgar.

Potrivit unei analize a Institutului pentru Economia Sănătății, IHE, în timp ce Austria, Germania și Elveția au alocat în medie 100 de euro de persoană pentru medicamentele necesare tratării cancerului, în Cehia, Letonia și Polonia, alocarea a fost între 13 și 16 euro. Buget mai mic pentru sănătate înseamnă mai puține medicamente cu prescripție. Folosirea lor a ajuns să fie și de 10 ori mai scăzută în țările sărace.

România nu are însă probleme doar cu medicamentele scumpe, ci și cu cele ieftine, punctează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice. Aceasta din pricina unei politici deficitare a medicamentului la nivel de stat care a avut drept efect dispariția de pe piața românească a multor medicamente ieftine. Pacienții din România au cerut nu o dată stabilirea unei politici juste a medicamentului care să echilibreze piața și să nu-i mai pună pe pacienți să alerge în alte țări europene pentru a-și procura medicamentele necesare.

De altfel, stabilirea prețului la medicamente este al doilea motiv al decalajului semnalat la nivel european. Companiile farmaceutice aleg să lanseze medicamentele noi în țările puternice financiar de unde se așteaptă să primească cele mai mari prețuri, a explicat Sabine Vogler, șefa Departamentului de farmaco-economie de la Institutul Național de Sănătate Publică din Austria. Vogler a adăugat că aceleași medicamente sunt propuse pentru a intra pe piața din Portugalia sau Grecia, ca și în țările din Est, cu doi ani mai târziu, aceste piețe fiind considerate mai puțin atractive.

Un al treilea motiv – invocat mai ales de companiile farmaceutice – este acela al birocrației excesive. Fiecare medicament care intră pe piață are nevoie de un dosar în fiecare țară dintre cele 27, în unele decizia aprobării survenind foarte repede, în timp ce, în altele, nu.

Ce vrea să schimbe Comisia Europeană

Însă, dacă inițiativa Comisiei Europene de modificare a legislației industriei farmaceutice, lansată în aprilie anul acesta, va avea sorți de izbândă, situația s-ar putea schimba, iar principalii beneficiari ar fi cetățenii țărilor din Est. Revizuirea propune o nouă Directivă și un nou Regulament care să înlocuiască legislația curentă și să ducă la crearea unei singure piețe europene a medicamentelor , având grijă ca toți pacienții din țările UE să aibă acces echitabil și într-un interval de timp rezonabil la medicamente sigure și eficiente, la prețuri convenabile.

Astfel, CE propune o evaluare comună la nivelul UE a tehnologiei în sănătate care să ajute țările să stabilească prețul pe care-l vor plăti pentru medicamente și care va înlocui dosarele naționale. Prima evaluare comună ar urma să fie făcută în 2025. Deja grupuri de țări și-au coordonat politicile de sănătate – Benelux, de exemplu, care include Belgia, Olanda, Luxemburg și Irlanda – pentru a permite, printre altele, un acces mai rapid al pacienților la medicamente inovative și la tehnologii medicale.

Totodată, CE mai propune reducerea drastică a birocrației și accelerarea procedurilor și a timpilor de autorizare a medicamentelor la 180 de zile, de la 400, cât este acum, astfel încât acestea să ajungă mai repede la pacienți. Comisia are în vedere acordarea de stimulente pentru industria farmaceutică astfel încât aceasta să fie interesată să-și pună medicamentele la dispoziția pacienților din toate țările membre și să dezvolte acele produse care acoperă nevoile medicale nesatisfăcute.

Generice și biosimilare

Totodată, va fi facilitată o disponibilitate mai mare a medicamentelor generice și a biosimilarelor, iar procedurile de autorizare vor fi simplificate.

„Prima revizuire majoră a reglementărilor Blocului privind medicamentele în ultimii 20 de ani urmărește să facă accesul la medicamente mai sigur și mai ușor, să încurajeze inovația și să reducă birocrația. Atinge toate punctele importante, de la accesul la medicamente și până la criza de medicamente și regulamentul industriei aplicabil în UE“, mai scrie publicația mai sus citată.

Propunerile legislative ale Comisiei Europene urmează să fie înaintate Parlamentului European și Consiliului, iar dezbaterile din PE se anunță aprige, la fel și între țările UE care fac parte din Consiliu. Mai ales că în 2024 au loc alegeri pentru Parlamentul European, iar această bătălie va conta.

Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Drepturilor Pacienților, spune că problema accesului greoi la medicamente inovative are mai mult de un deceniu în România și că rezolvarea ei nu poate veni decât printr-o directivă europeană: „S-a dovedit că statele nu acordă prioritate sistemelor de sănătate, iar pacienții au de suferit, în aceste condiții. Românii, sunt discriminați față de alți europeni”, consideră acesta.

Pentru a avea acces imediat și echitabil la medicamente inovative, simultan cu cei din Vest, ar trebui ca prețul acestora să fie decis la nivelul UE, mai spune Barbu, astfel încât negocierile secrete între producători și autoritățile naționale să fie eliminate și toată lumea să plătească același preț. Companiile farmaceutice și-ar putea recupera investițiile făcute cu dezvoltarea medicamentelor noi și ar putea obține și profit, într-o anumită perioadă de timp, susține Barbu.

În lipsa unei politici unitare, adaugă reprezentantul pacienților, apar tot felul de discriminări și de întârzieri în accesul la tratamente. Barbu a dat exemplul tratamentelor noi împotriva hepatitei C care au costat în Franța – unde au pătruns prioritar - o sumă împortantă de bani, în timp ce, în România, au avut costuri sensibil mai mici, prin sistemul cost/volum/rezultat, dar au fost introduse cu ani de zile întârziere. Statele trebuie să înțeleagă că sănătatea oamenilor este prioritară și ei trebuie să i se aloce fonduri. În loc de asta, în România, banii sunt aruncați pe te miri ce, lucruri care nu sunt nici pe departe o urgență.