Indonezia se lansează într-un plan ambițios de relocare a capitalei sale din Jakarta, un oraș care se scufundă și este poluat, într-un nou oraș, Nusantara, în regiunea Kalimantan. Mutarea, care ar trebui să fie finalizată până în 2045, face parte din strategia președintelui Joko Widodo de a distribui activitatea economică pe întreg teritoriul țării, de a reduce aglomerația din capitală și de a atrage noi oportunități de afaceri și investiții.

Cu toate acestea, proiectul, al cărui cost este estimat la aproximativ 35 de miliarde de dolari, a stârnit îngrijorări în rândul cercetătorilor și investitorilor cu privire la fezabilitatea, finanțarea și impactul asupra Jakartei și a locuitorilor săi, scriu jurnaliștii CNBC .

Necesitatea unei noi capitale

Jakarta, unde locuiesc aproximativ 30 de milioane de persoane, se confruntă cu provocări grave, inclusiv suprapopularea, congestionarea traficului și degradarea mediului. De asemenea, orașul se scufundă într-un ritm alarmant din cauza extragerii excesive a apelor subterane, unele zone scăzând cu până la 25 de centimetri pe an. Guvernul indonezian consideră că relocarea capitalei în Nusantara va contribui la rezolvarea acestor probleme și la crearea unui centru urban mai durabil și mai rezistent.

Planul pentru Nusantara

Nusantara, care înseamnă "arhipelag" în indoneziană, este planificat să fie un oraș inteligent și durabil care va adopta 100% energie regenerabilă până în 2045. Guvernul își propune să relocheze până la 1,9 milioane de persoane în noua capitală până în 2045, începând cu unii funcționari publici încă din 2024. Faza inițială a construcției se va concentra pe infrastructura esențială, inclusiv drumurile principale, instalațiile de apă și canalizare, palatul prezidențial și biroul vicepreședintelui.

Provocări legate de finanțare

Guvernul indonezian s-a angajat să investească 20% din fondurile necesare pentru proiect, sperând ca restul de 80% să vină de la investitori străini. Cu toate acestea, investitorii au ezitat din cauza preocupărilor legate de fezabilitatea proiectului și de impactul potențial al unei schimbări de administrație după alegerile prezidențiale din 2024. Cercetătorii au sugerat că guvernul ar putea fi nevoit să își majoreze finanțarea peste 20% pentru a atrage investiții private și a asigura succesul proiectului.

Impactul asupra Jakartei

Deși se așteaptă ca relocarea capitalei să atenueze unele dintre presiunile asupra Jakartei, există îngrijorări că aceasta ar putea duce la o scădere a investițiilor și a atenției acordate dezvoltării orașului. Cercetătorii au avertizat că, dacă guvernul nu continuă să investească în protejarea Jakartei, condițiile pentru cei care rămân în urmă se vor înrăutăți, cu o creștere a inundațiilor, expunerea la boli transmise prin apă și deteriorarea infrastructurii. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la impactul asupra lucrătorilor informali și a locuitorilor din așezările rurale care s-ar putea să nu-și permită să se mute în Nusantara.

Un viitor durabil?

Viziunea guvernului indonezian privind Nusantara ca oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, alimentat cu energie regenerabilă, este lăudabilă. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de faptul că tranziția către energia regenerabilă ar putea afecta mijloacele de trai ale lucrătorilor din industria cărbunelui din Kalimantan. În plus, există îndoieli cu privire la faptul că noul oraș va putea găzdui suficienți oameni pentru a rezolva problema suprapopulării din Jakarta.

Relocarea capitalei Indoneziei în Nusantara este un plan îndrăzneț și ambițios care urmărește să abordeze provocările cu care se confruntă Jakarta și să creeze noi oportunități pentru țară. Cu toate acestea, există preocupări semnificative cu privire la fezabilitatea, finanțarea și impactul proiectului asupra Jakartei și a locuitorilor săi. Pe măsură ce guvernul avansează cu proiectul, va fi esențial să abordeze aceste preocupări și să se asigure că noua capitală contribuie la un viitor mai durabil și mai echitabil pentru toți locuitorii Indoneziei.