Îndemnul lui Călin Georgescu, lansat către susținătorii săi, de a boicota supermarketurile ar putea îngropa industria alimentară. Producătorii români își vând între 60 și 80% din producție prin rețelele de retail, iar măsura ar avea consecințe catastrofale. Sunt alte soluții pentru scăderea de prețuri, spun specialiștii.

Cumpărătorii sunt îndemnați să nu mai cumpere din supermarket FOTO: arhiva

„Un demers nobil de sprijinire a producătorului român” și-a numit Călin Georgescu „chemarea” pe care a lansat-o susținătorilor săi de a nu-și mai face cumpărăturile în supermarketurile sau hipermarketurile cu acționari străini, timp de o săptămână, în perioada 10-16 februarie. În acest interval, românii ar trebui să se îndrepte către piețe și către magazinele românești. De ce? Pentru că prețurile pe care le practică supermarketurile sunt prea mari, spun Georgescu și susținătorii săi, iar profiturile nu rămân în țară.

Primii care îi contrazic sunt chiar românii care au văzut îndemnul pe rețelele sociale și au și reacționat, atrăgând atenția că cele mai multe din magazinele de cartier se aprovizionează tocmai din supermarket și adaugă, la rândul lor, la preț, în vreme ce produsele din piețe, acelea puține românești, cu atât mai mult în acest sezon, sunt în mare măsură necontrolate și nefiscalizate, iar de aici riscurile, în primul rând pentru sănătate, pe care și le asumă cumpărătorii.

Oamenii arată că nu totdeauna piața este o soluție FOTO: comentarii FB

„Există la țărani roșii acum? La noi în piața 80% sunt samsari care cumpără din Kaufland și vând în piață la preț dublu”, este unul dintre comentariile de pe Facebook.

„La ora 6 după amiază, după serviciu, toată lumea pleacă la sate după oua. Și în weekend cu microbuzul la vânătoare de produse de la oameni bătrâni. În ce poveste trăiți oare zilele astea?”, este o altă reacție.

„Este practic o boicotare indirectă a producției și procesării românești”

Liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea, spune că, prin îndemnul lansat, Călin Georgescu dovedește că nu știe nimic despre vânzările în supermarketuri și hipermarketuri sau despre industria alimentară românească, în schimb spusele sale pot face enorm de mult rău tocmai românilor.

„La ora actuală, firmele serioase, firmele înregistrate, care plătesc dări, din industria alimentară își vând cam între 60 și 80% din producție prin rețelele de supermarketuri și hipermarketuri. O parte din această marfă e perisabilă. Cum bine a spus și Barbu (n. red. – Florin Barbu, ministrul Agriculturii), cel puțin 70% din produsele aflate în supermarket sunt de origine românească, sunt de la procesatorii români sau de la producătorii români. Bun, nu sunt fructe foarte multe acum, dar, asta-i viața. O boicotare a magazinelor este practic o boicotare indirectă a producției și procesării românești. Atât îl duce mintea, atâta face. În schimb, îndeamnă populația să se ducă să cumpere de acolo unde e evaziune fiscală în general și originea nici dracu' n-o știe. Ați văzut, 1.000 de tone de usturoi furat, vândut în România. N-a fost în supermarket, a fost în piețe, ca usturoi românesc”, a spus Minea, pentru „Adevărul”.

Chiar și o zi de boicot ar determina pierderi considerabile pentru producătorii care livrează către retail produse în mare parte perisabile, însă dacă vânzările se prăbușesc timp de o săptămână „pierderile sunt catastrofale”. Angajații din industria alimentară, câteva sute de mii de oameni, ar avea de suferit, sectorul confruntându-se și așa cu o scădere a vânzărilor.

„O să-l ținem minte și o să-l felicităm pentru faptul că vrea să boicoteze ceea ce facem noi și munca noastră. (...) După toate bucuriile, cu facilitățile, acum le mai trebuie și o scădere a producției. E o perioadă în care vânzările merg prost, oamenii n-au bani, oamenii sunt speriați și țin de bani cu dinții. Bineînțeles că toată chestiunea se îndreaptă împotriva salariaților, care nu vor avea de muncă sau vor munci mai puțin decât până acum, pe un venit mai mic. Deci, e o cerere complet perversă”, a adăugat liderul Romalimenta. Minea a mai atras atenția că industria alimentară se dezvoltă cu fonduri europene, iar întreruperea acestor finanțări înseamnă faliment.

„Atrag atenția că noi supraviețuim și ne dezvoltăm pe fonduri europene. Banii îi luăm din Europa, dacă n-a știut îi spun eu. Iar să ne anuleze toate facilitățile europene și prostii de genul acesta... (...) Că vrea să candideze, e liber și nea' Gheorghe să candideze, dar pe chestii de genul acesta, cu iz patriotard, de fapt aduce dezavantaje grave - și până acum nu ne-am băgat - unei ramuri care e cel mai mare angajator din România. (...) Dacă noi dispărem, sigur, va veni marfă din altă parte, e o chestie absolut normală. Vine marfă din Germania. Ei, și? Câștigă ăia, nu câștigăm noi”, a subliniat Minea.

„Arată că n-ai alte soluții decât să protestezi”

Boicotarea supermarketurilor este catalogată drept o idee „puerilă” de către analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta spune că boicotul nu va determina în niciun caz scăderea prețurilor, în schimb arată caracterul electoral al acestei propuneri și lipsa noțiunilor economice.

„E ușor să te cațeri pe valul nemulțumirii generale cauzată de inflație și să propui soluții radicale, în genul boicotului. Asta dovedește, pe de o parte, că n-ai minime cunoștințe economice legate de formarea prețurilor și, apoi, arată că n-ai alte soluții decât să protestezi”, spune Negrescu, pentru „Adevărul”.

Vinovații pentru faptul că avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, adaugă analistul financiar, trebuie căutați la guvern, de unde ar trebui să cerem și soluții pentru a plăti mai puțin pe coșul zilnic.

„Vinovații pentru creșterea prețurilor din România – avem cea mai mare inflație din UE de un an de zile – trebuie căutați la Palatul Victoria, de unde au venit, în ultimii 2 ani, trei valuri de creșteri de taxe, accize, modificări ale costurilor cu forța de muncă. Politicienii noștri fără viziune economică sunt vinovați de scumpiri, pentru că în loc să ia măsuri pentru reducerea costurilor cu energia, gazele, carburanții, salariile, prin scăderi de taxe, le-au tot crescut într-un demers unic la nivel european. Așa am ajuns să avem o inflație dublă față de celelalte țări europene, prin plafonările absurde și celelalte măsuri decise din pix, care au pus gaz pe focul scumpirilor”, a explicat Adrian Negrescu.

Boicotarea hipermarketurilor, adaugă acesta, „e ca o frecție la un picior de lemn” și va face mai multe pagube. Analistul subliniază, ca și Sorin Minea, faptul că aproape 80% dintre mărfurile vândute de hipermarketuri sunt produse în țară, de firme românești, iar o scădere a vânzărilor va duce la pierderi financiare și la disponibilizări. „Altfel spus, ne-am faulta singuri din punct de vedere economic”, notează Negrescu.

Pe de altă parte, măsurile care ar putea conduce la scăderile de prețuri dorite trebuie să vină din zona guvernanților.

„Să renunțăm la plafonările de adaos la alimente, care au dus la efecte negative în prețuri, să lăsăm hipermarketurile să concureze real între ele prin prețuri și servicii. În plus, este timpul să renunțăm la plafonările de preț la energie și gaze care au făcut ca firmele românești să aibă costuri mai mari decât cele din alte țări și, extrem de important, să reducem taxele pe business și mai ales pe muncă, acolo unde plătim cele mai mari impozite pe salariile mici din UE. În plus, ce alternativă avem la comerțul modern, fiscalizat? Piețele de cartier unde prețurile, de multe ori, sunt mai mari decât în hipermarketuri? Acolo unde se plătește fără bon fiscal și unde este raiul samsarilor?”, a conchis Negrescu.