Sechestrul institutuit luni de procurorii DIICOT pe bunuri mobile și imobile de peste 3 miliarde lei ale companiilor KMG International (fosta Rompetrol Group) din grupul kazah de stat KazMunayGas, Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA) și Rompetrol Rafinare, pentru prejudicierea bugetului de stat al României din 1998 încoace,  survine la mai puțin de o lună după ce doi miniștri-cheie din Guvernul Cioloș au "binecuvântat" acordul dintre KazMunayGas și CEFC China privind preluarea de către chinezi a 51% din fosta Rompetrol Group, dezvăluie  Profit.ro .

Compania privată chineză CEFC a anunțat, săptămâna trecută, că va plăti 680 milioane de dolari pentru achiziția a 51% din acțiunile KMG International, fosta Rompetrol Group, angajându-se totodată să investească cel puțin 3 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Cu câteva zile înainte, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan - KazMunayGas (KMG) și China Energy Company Limited (CEFC) semnaseră documentele specifice pentru constituirea unui joint-venture, compania chineză devenind acționar majoritar, cu 51%, iar participarea KMG în noul joint-venture urmând să fie de 49%.

CEFC și KMG International mai anunțau că tranzacția va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităților competente europene și chineze, dar și din partea altor instituții abilitate, data estimată pentru finalizarea acesteia fiind octombrie 2016. La actualul curs BNR, de 3,9352 lei/dolar, prețul de vânzare convenit de kazahi și chinezi reprezintă echivalentul a circa 2,67 miliarde lei. În aceste condiții, sechestrul de 3 miliarde lei instituit de procurorii DIICOT asupra bunurilor Rompetrol pare de natură să pericliteze tranzacția, întrucât include active-cheie ale companiei, inclusiv rafinăria Petromidia. 

Cu mai puțin de o lună în urmă, pe 16 aprilie, vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, alături de ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-au întâlnit la București cu directorul executiv al CEFC, Zang Jianjun, cu CEO-ul KMG International, Zhanat Tussupbekov, în prezența ambasadorului Chinei la București, Xu Feihong. Întâlnirea nu a fost comunicată de cele 2 ministere și nici de Guvern, însă o relatare pe larg a acesteia a fost postată pe site-ul companiei chineze.

"Costin Borc a lăudat colaborarea dintre CEFC și KMG și a manifestat un mare sprijin pentru investițiile strategice și dezvoltarea CEFC în mai multe zone din România și din regiunile învecinate. În virtutea unei relații bune cu China și adânc impresionat de inițiativa <Drumul Mătăsii> a președintelui Chinei, Xi Jinping, Guvernul României a fost mai mult decât primitor cu companii chineze competente precum CEFC și s-a arătat dornic să sprijine implementarea inițiativei. Costin Borc a indicat că ar dori să arate succesul preluării controlului de către CEFC asupra KMG International miniștrilor de Finanțe din alte țări la Forumul Miniștrilor de Finanțe <16+1> programat în iunie în China, la Ningbo. Victor Grigorescu a adăugat că România a stabilit deja o relație de cooperare strategică cu KMG, ale cărei active din România au o semnificație strategică, și s-a arătat foarte bucuros de implicarea unui nou partener strategic. El a mai arătat că mai sunt multe de făcut în ceea ce privește analiza proiectului și a promis că Guvernul român va coopera activ pentru finalizarea procesului în cel mai scurt timp posibil", se arată într-un comunicat din 16 aprilie al CEFC.

Operațiunea DIICOT pune sub semnul întrebării și implementarea memorandumului de înțelegere încheiat între Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și KMG International în 2013, pe vremea Cabinetului Ponta, prin care kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol de 688 milioane de dolari către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.

De altfel, Ministerul Energiei și-a bugetat pentru anul acesta încasări de peste 800 milioane lei din vânzarea unui pachet de 26,7% din capitalul Rompetrol Rafinare.

Ca premisă a implementării tranzacției, s-a convenit, prin memorandumul din 2013, că vor trebui încetate toate litigiile și măsurile administrative inițiate de autoritățile de la București împotriva RRC ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor deținute de statul român și nerăscumpărate de RRC până la scadență. Este vorba despre obligațiunile în care fuseseră convertite, în 2003, datoriile bugetare ale Rompetrol, de circa 603 milioane dolari.

Acum, însă, DIICOT afirmă că însăși ordonanța de urgență de convertire în obligațiuni a respectivelor datorii, adoptată în vremea Guvernului Adrian Năstase, a reprezentat "culminarea" unei activități infracționale transfrontaliere organizate, de devalizare a Rompetrol, care a debutat în 1998.   

KMG International a anunțat, în decembrie anul trecut, că își menține angajamentele asumate prin memorandum în 2013 față de statul român și după semnarea unui acord cu compania privată chineză CEFC China Energy Company privind intrarea chinezilor în acționariatul KMG International. Mai mult, kazahii spuneau atunci că mingea este în terenul autorităților de la București, care trebuie să finalizeze procedurile administrative prin care angajamentele asumate prin memorandumul semnat în 2013 să fie puse în practică.

Memorandumul de înțelegere a fost aprobat prin HG în ianuarie 2014 și mai prevedea că grupul KazMunayGas urma să constituie, "în cel mai scurt timp", un fond de investiții în valoare de 1 miliard de dolari pentru investiții în sectorul energetic din România. La fond urma să participe cu resurse și statul român. În acest scop, s-a dat o OUG prin care Ministerul Energiei căpăta dreptul de a participa cu capital la înfiiințarea de companii.

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanță privind transformarea în obligațiuni cu o maturitate de șapte ani a restanțelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi și penalități.

Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumparat obligațiuni în valoare de doar 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligatiuni a fost de peste 250 milioane dolari, din care 24 milioane dolari reprezentau dobânda aferentă perioadei septembrie 2009 - septembrie 2010.

La sfârșitul lunii septembrie 2010, compania kazahă KazMunayGas a convertit în acțiuni 20,6 milioane de obligațiuni nerăscumpărate, iar prin această operațiune statul a reintrat în acționariatul Rompetrol Rafinare, prin MFP, primind un pachet de 44,69% din capital. Operațiunea kazahilor a fost contestată în justiție de către statul român, însă fără succes.

Procurorii DIICOT au pus, luni, sechestru asigurător pe bunuri mobile și imobile ale companiilor KMG International (fosta Rompetrol Group) din grupul kazah de stat KazMunayGas, Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA) și Rompetrol Rafinare, precum și pe conturi de salarii aparținând unui număr de 4 persoane fizice, într-un dosar disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu, prejudiciul fiind estimat la peste 3 miliarde de lei.

Prin ordonanța emisă în 6 mai, procurorii DIICOT au dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracțiuni și a confiscării speciale, până la concurența sumelor de  1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro, asupra bunurilor mobile și imobile deținute de patru suspecți, cât și asupra bunurilor mobile și imobile ale Kaz Munay Gas International NV (fostă Rompetrol Group NV), SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fostă SC Rompetrol SA) și SC Rompetrol Rafinare SA, în calitate de părți responsabile civilmente.

De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator pe acțiuni ale celor trei companii la societăți comerciale din România, precum și pe sumele provenite din salarii și pe conturile bancare deschise de cele patru persoane, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT transmis luni.
Procurorii DIICOT au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 14 suspecți, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și complicitate la aceste fapte, precum și spălare de bani.

Cei 14 suspecți sunt urmăriți penal și pentru manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare  “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate”.

Prin aceeași ordonanță s-a dispus introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.

Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.

Anchetatorii susțin că grupul infracțional a urmărit dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanțele Libia și Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat și însușirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 și o OUG prin care obligațiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.

DIICOT a precizat că la grupul infracțional au aderat ulterior sau l-au sprijinit și alte persoane, care prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost inițiat și constituit grupul infracțional.

Membrii grupului sunt suspectați de delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin  nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însușirea, traficarea  și folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracțional sau al entităților juridice ce au făcut sau fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că procurorii DIICOT pun, luni, sechestru asigurător în dosarul Rompetrol 2, în care prejudiciul este de sute de milioane de euro, disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu. De asemenea, în zilele următoare, procurorii vor chema la DIICOT mai multe persoane pentru audieri, unele dintre acestea fiind cercetate deja în cauză.

Printre persoanele vizate în anchetă sunt Sorin Marin, primul partener al lui Dinu Patriciu de la preluarea Petromidia, Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia și fost președinte al Consiliului de Administrație al Rompetrol Rafinare, în prezent  șef al diviziei de Rafinare și Petrochimiei în KMG (fostul Rompetrol Grup), Eric Florin Chiș, fost vicepreședinte al grupului Rompetrol și fost acționar, și Adrian Volintiru, fost președinte al AVAS în perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, fost secretar de stat în Ministerul Economiei. și fost director financiar al Rompetrol.

Reprezentanții companiei de stat din Kazahstan, Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions și SC Rompetrol Rafinare SA au fost citați marți, de la ora 9.30, la sediul DIICOT pentru a fi audiați, au precizat, pentru News.ro, sursele citate. De asemenea, în anchetă sunt vizați și foști funcționari care l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să preia fraudulos Petromidia.

Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, declara, în martie, la Digi 24, că dosarul Rompetrol are 3.100 de volume, ocupă tot subsolul sediului instituției, iar în aproximativ o lună se va face o schimbare de încadrare juridică, precum și o extindere a acuzațiilor.

În dosarul inițial Rompetrol, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roșca Stănescu, la doi ani și patru luni de închisoare, și pe fostul ministru Sorin Pantiș. la doi ani și opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare.

Distribuie Distribuie Comentarii