Nouă dintre primele cincisprezece orașe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România, însă autoritățile de la București trebuie să ia măsuri pentru reducerea decalajului existent între zonele urbane și rurale pe acest segment, a afirmat Elisabetta Capannelli, director de țară pentru România al Băncii Mondiale, cu ocazia lansării Raportului "Digital Dividends World Development 2016".

"(...) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză și disparitățile dintre zonele urbane și rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece orașe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanți-cheie de creștere a economiei românești, dacă oportunitățile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce privește angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparitățile geografice și cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel național", a spus Capannelli.

Oficialul Băncii Mondiale a menționat, totodată, că România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce privește conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o rețea de internet de mare viteză.

"(...) decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce privește conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu rețea fixă de internet de mare viteză și aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o rețea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creștere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la rețeaua de internet de mare viteză, pentru a obține acoperirea universală (...)", a afirmat Elisabetta Capannelli.

Potrivit directorului de țară pentru România al Băncii Mondiale, potențialul capitalului uman în domeniul IT din România este extrem de ridicat, cu toate acestea eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetățenilor, cât și operatorilor economici, trebuie amplificate.

"Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft la nivel global, iar specialiștii români în domeniul Tehnologiei Informației (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicații de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potențialul capitalului uman din această țară este extrem de ridicat. Totuși, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanți de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populația română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18% (...) Competențele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forță de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice (...) România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetățenilor, cât și operatorilor economici. România a înregistrat progrese în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici", a subliniat Capannelli.

Aceasta a dat ca exemplu inițiativei Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) privind simplificarea plății impozitelor, precum și aplicația eRețetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă rețetele farmaciștilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.

"Totuși, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online — precum registrul online al stării civile și baza de date de carduri de identitate ale cetățenilor — ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de administrația publică și ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viață. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională dorește să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetățeni și operatorii economici. Cred că un domeniu-cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obținerii unei arhitecturi IT eficiente", a precizat oficialul Băncii Mondiale.

Banca Mondială a lansat, în data de 9 februarie, Raportul "Digital Dividends World Development 2016" , document din care reiese faptul că numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial ajunsese, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu față de cifrele înregistrate în ultimul deceniu.

Aceeași statistică arată că aproape 60% din populația lumii este off-line și nu poate participa activ la economia digitală. În plus, per ansamblu, 6 miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ 4 miliarde nu au acces la o conexiune internet și circa două miliarde de oameni nu dețin un telefon mobil.

Pe de altă parte, în multe dintre gospodăriile din țările în curs de dezvoltare există un telefon mobil, dar membrii gospodăriei nu au acces la electricitate sau la apă potabilă. De asemenea, aproape 70% dintre gospodăriile aflate în una dintre ultimele cinci țări la nivel mondial privind gradul de dezvoltare economică sunt în aceeași situație.