Încrederea mai mare a României în Uniunea Europeană (UE), peste media europeană, poate fi pusă și pe seama faptului că pentru țările din Estul Europei apartenența la blocul comunitar a însemnat o recunoaștere și o garanție minimală a independenței lor statale, pe când țările din Vest o văd ca pe o reducere a suveranității, susține Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.

"Știm că este o diferență fantastică între țările Europei de Vest și țările Europei de Est în ceea ce privește încrederea în Uniunea Europeană, pentru că accederea în Uniunea Europeană a însemnat pentru țările din Vest o reducere a suveranității naționale, o mutare a puterii deciziei către Bruxelles, în timp ce în Est aceasta nu a contat. În țările din Est, apartenența la UE, NATO, prietenia cu SUA, a însemnat o recunoaștere și o garanție minimală a independenței lor statale", a declarat, vineri, Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române, la lansarea Eurobarometrului.

Potrivit sursei citate, încrederea în instituții, în Parlament, Guvern, partide politice, este determinată, de regulă, de patru factori care au în centrul lor performanța guvernării, iar în România performanța guvernării în ultimii patru-cinci ani este bună din punct de vedere economic. De asemenea, încrederea ține de reprezentare asupra propriei situații, în ce măsură oamenii sunt satisfăcuți cu propria viață. Pe locul trei se situează opțiunea ideologică, iar pe patru este încrederea în alții.

Bogdan Voicu a mai spus că Polonia avea un nivel de încredere ridicat în UE la momentul aderării, dar a scăzut puternic ulterior.

În opinia sociologului, datele Eurobarometrului trebuie înțelese și în contextul în care culegerea datelor a fost făcută în toamna anului 2016 înainte de alegerile parlamentare, iar încrederea în instituții, oriunde în lume, cunoaște cicluri ale încrederii, în sensul că în preajma alegerilor încrederea crește precum și imediat după alegeri, iar apoi scade și crește ulterior în preajma următoarelor alegerilor. Voicu a menționat că încrederea în Guvern reprezintă încrederea în guvernul care a fost în acel an.

Încrederea românilor în Uniunea Europeană, la 10 ani de la aderare, continuă să fie peste media europeană, la 52%, față de media UE de 36%, arată Eurobarometrul standard de toamnă. La momentul aderării, încrederea românilor în UE se situa la 65%, față de încrederea în UE din vechile statele membre, care urcase în primăvara anului 2007 la 55%, de la 42% în toamna anului precedent.

Încrederea în Parlamentul național a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naționale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41% la 31%, în aceeași perioadă.

AGERPRES