Începutul unei noi prietenii: extrema dreaptă europeană bate palma cu Moscova
În timpul Războiului Rece, partidele de stânga erau privite cu suspiciune în Vest, din cauza temerilor că ele ar putea acţiona ca o punte pentru infiltrarea politicilor comuniste ale blocului sovietic în Europa, scrie publicaţia germană.
Dar timpurile s-au schimbat. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt din nou tensionate, din cauza crizei ucrainene, dar partidele de extremă dreapta au preferat să îşi declare solidaritatea faţă de Moscova, care întreţine separatismul în Ucraina şi a anexat provincia Crimeea în martie. Lupta pentru voturi i-a determinat pe euroscepticii din mai multe state europene să se delimiteze de poziţia Bruxelles-ului, care denunţă acţiunile Rusiei şi pledează pentru impunerea de sancţiuni acesteia.
„Cred că putem fi un partener bun pentru Rusia în Parlamentul European“, a declarat Filip Dewinter, un înalt oficial al partidului flamand de dreapta Vlaamas Belang, din Belgia. „Şi Rusia vede în noi un potenţial partener“, a mai spus politicianul, al cărui partid militează pentru divizarea Belgiei.
Şi de la Moscova au venit semnale de susţinere pentru populiştii europeni, aflaţi într-o cursa electorală pentru realizarea unui scor bun la europarlamentarele din mai. „Sperăm că rezultatele alegerilor europene vor oferi oamenilor mai multă putere“, a declarat Serghei Markov, un politician conservator, cu legături puternice la Kremlin. „Trebuie să dezvoltăm această cooperare cu dreapta europeană“, a mai spus oficialul rus.
Declaraţiile lui Dewinter şi ale lui Markov au fost făcute după o conferinţă din Parlamentul European, care a marcat cea mai serioasă încercare a partidelor europene de extremă dreapta de a se apropia de Rusia. Denumită „EU-Rusia: Detensionarea Crizei- Drumul spre Pace în Europa“, conferinţa a fost organizaţă de Fiorello Povera, un membru senior al formaţiunii italiene de extremă drepta, Lega Nord, care este şi vicepreşefintele Comisiei de Afaceri Externe din PE, împreună cu Davis Lasar de la partidul islamofob al Austriei, FPÖ.
Paralele dintre politicile regimului Putin şi cele ale formaţiunilor de extremă dreapta din Europa sunt numeroase şi variate. Scepticismul faţă de imigraţie şi îngrijorarea privind ameninţarea extremismului islamic îl transformă automat pe Vladimir Putin într-un aliat al dreptei xenofobe, care se hrăneşte din atacurile puternice la adresa politicilor europene în domeniul imigraţiei. Modul său autocrat de a conduce şi măsurile homofobe sunt salutate de extremiştii europeni, care văd în Putin un ideal al leadershipului eficient.
Alimentaţi de anti-americanism
Dar ceea ce leagă cel mai mult relaţia dintre blocul extremist al Europei şi Rusia este scepticismul faţă de Uniunea Europeană şi parteneriatul acesteia cu Statele Unite. Vassily Likhachev, un parlamentar rus, vicepreşedinte în Comitetul parlamentar pentru Cooperarea EU-Rusia, a atacat dur blocul european miercuri, în timpul unei conferinţe, numit rezoluţiile UE legate de criza ucraineană drept „ruşinoase“, motivând că „este clar că protestele din Kiev au fost un proiect creat de ONG-urile din Statele Unite“.
Alte sentimente anti-SUA au fost evocate şi de alţi participanţi la conferinţă, inclusiv de şeful FPO, Heinz-Christian Strache, care a transmis un mesaj scris, neputând ajunge la eveniment. „În loc să fim slugile americanilor în acţiunile lor de a încercui Rusia, Bruxelles-ul trebuie să fie capabil să construiască în sfârşit o relaţie pozitivă cu Moscova şi să arate înţelegere faţă de interesele ruseşti“.
Vineri, Strache a călătorit la Geneva alături de Lasar pentru a se întâlni cu ambasadorul Rusiei la ONU, Alexei Borodavkin. În timpul întrunirii, liderul extremei dreapta austriece a condamnat sancţiunile occidentale impuse Moscovei.
Pentru formaţiunile de extremă dreapta, atragerea atenţiei asupra relaţiilor strânse cu Rusia , chiar dacă Bruxelles-ul şi-a exprimat încă de la început susţinerea faţă de noul guvern de la Kiev, are avantaje clare. Ultimele sondaje arată că, deşi îngrijorarea faţă de extinderea agresiunii ruse este în creştere, apetitul pentru condamnarea Moscovei şi susţinerea Kievului este limitat. Un sondaj YouGov realizat la sfârşitul lunii martie, a arătat că doar 42% dintre germani şi britanici şi doar 35% dintre francezi se declară a fi în favoarea unor sancţiuni asupra Rusiei, care le-ar putea afecta economiile. Susţinerea pentru oferirea unui ajutor financiar Kievului este şi mai scăzută.
Cooperarea dintre extrema dreaptă europeană şi Rusia s-a dezvoltat chiar dinaintea crizei ucrainene. Un raport publicat de Institului Politic din Budapesta, care este intitulat „Conexiunea rusească: Răspândirea politicilor pro-ruse în rândul extremei dreapte din Europa“, notează că Moscova s-a arătat interesată de partidele extremiste europene de mai mulţi ani. Documentul informează că deşi admiraţia pentru Rusia nu este universal valabilă pe scena ultra-conservatoare din Europa, există o „afinitate ideologică şi politică“ între aceasta şi Rusia.
Destabilizarea Europei
„Rusia vrea să destabilizeze şi să slăbească scena politică europeană, iar aceste partide sunt toate împotriva Uniunii Europene. Ele vor să distrugă tot proiectul european“, notează Peter Kreko, unul dintre autorii studiului. „Cred că scopul este evident: slăbirea alianţei euro-americane“.
Iar Ucraina? Soarta acestei ţări nu pare să fie pe lista priorităţilor extremiştilor. La conferinţa de săptămâna trecută nu a exista nici măcar un ucrainean la masa discuţiilor, iar guvernul de la Kiev nu a fost menţionat decât când a fost evidenţiată controversata participare a partidului anti-semitic Svoboda la conducerea statului. Iar această menţiune a fost făcută pentru a arăta delimitarea blocului extremist al Europei de retorica anti-semitică, care de altfel se afla în trecutul gri al multor partide de extremă dreapta care astăzi se declară doar naţionaliste.
Rămâne de văzut dacă eforturile euroscepticilor vor da rezultate la urnele de vot sau dacă aceştia îşi vor dezvolta cu adevărat relaţiile cu Rusia. Reprezentantul Dumei de Stat, Likhachev, pare optimist: „Această criză a dus la o creştere a rusofobiei în Europa, şi implicit la tensiuni. Acest eveniment demonstrează că există totuşi interes din partea unor politicieni europeni de a asculta ambele variante“, a declarat Likhachev în finalul conferinţei de la Bruxelles, de miercuri.
Dar pot oare noii prieteni ai Moscovei să ofere un ajutor real? Peter Kreko nu este atât de sigur. „Dacă simţi că nu ai aliaţi puternici, atunci încerci să găseşti parteneri mai slabi. Asta este exact ceea ce se întâmplă în acest caz“, a concluzionat analistul.
Sursa: adevarul.ro
