Solstițiul de vară în 2024 marchează cea mai lungă zi din an și momentul oficial al începutului verii în calendarul astronomic. Cunoscut și ca Ziua Soarelui, solstițiul de vară este o sărbătoare încărcată de tradiții și ritualuri în diverse culturi. În acest an, solstițiul are loc pe 20 iunie la ora 23:50, când soarele atinge unghiul maxim de ridicare deasupra orizontului, oferind cea mai lungă perioadă de lumină naturală într-o zi.

Solstițiul este momentul din an când Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de Ecuator. Solstițiul de vară este cea mai lungă zi a anului. După această dată, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă treptat, iar cea a nopții să crească, până la solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie.

Termenul "solstițiu" provine din faptul că Soarele pare să "stagneze" în mișcarea sa pe cer. În unele regiuni, cum ar fi țările Nordice, solstițiul de vară este asociat cu perioadele de crepuscul prelungit, inclusiv "nopțile albe", când lumina zilei persistă aproape în întregime pe durata nopții.

În această zi, când soarele dansează pe cer sau rămâne imobil la amiază, nimeni nu are voie să lucreze, spun vechile tradiții.

Începe Solstițiul de vară din 2024

Pe 20 iunie 2024, solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, fiind ziua din an care are cele mai multe ore de lumină naturală. Soarele răsare la cea mai nordică poziție a sa, iar la București va răsări la ora 05:31 și va apune la ora 21:03. Fenomenul are loc mai devreme decât în ultimii 228 de ani, anticipând cu o zi debutul verii. După acest moment, zilele vor începe să scadă în durată, iar nopțile să crească, pregătind terenul pentru solstițiul de iarnă din decembrie.

Superstiții și tradiții în noaptea solstițiului de vară

În Europa, solstițiul de vară este o sărbătoare cu rădăcini adânci în culturile păgâne. Această perioadă era dedicată zeilor fertilității prin ritualuri de foc și dansuri purificatoare.

Una dintre cele mai cunoscute sărbători precreștine este Beltane, festivitate a celticilor dedicată zeilor fertilității prin ritualuri de dans și foc. În cultura nordică, solstițiul de vară este cunoscut ca Litha, în timp ce în cultura anglo-saxonă este denumit Midsummer. Aceste sărbători sunt marcate prin petreceri în aer liber, dansuri în jurul focurilor și respectarea tradițiilor care aduc noroc și prosperitate.

Solstițiul de vară este, de asemenea, asociat cu tradiții care includ practici magice pentru a atrage belșugul și iubirea.

Potrivit tradițiilor, există un ritual realizat la miezul nopții care îndeplinește orice dorință. Ai nevoie de un bilețel pe care să scrii dorința, apoi îl împăturești și îl arzi în focul unei lumânări.

Se spune că este bine ca, în ziua solstițiului de vară, să faci baie în lacuri sau râuri pentru efectul curativ și de renaștere. În unele locuri, oamenii practică și spălatul cu rouă adunată în ajunul solstițiului, considerată o practică magică pentru frumusețe. De asemenea, spălatul cu ierburi în noaptea solstițiului era văzut ca o cură pentru refacerea sănătății.

În România, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, marcată pe data de 24 iunie, o festivitate dedicată zânelor bune din mitologia locală, despre care se credea că aduc noroc și fertilitate.

Oamenii cred că focurile aprinse alungă spiritele rele, iar participarea la aceste ritualuri aduce noroc și protecție împotriva bolilor și ghinionului. Ei se rotesc în jurul rugurilor aprinse și aruncă brâuri de pelin în foc pentru a alunga necazurile. În plus, se spune că cine trece prin flăcări sau sare peste foc în această noapte va fi fericit și apărat de rău.

Se spune că fata care așează o floare sub pernă în noaptea de Sânziene își va vedea ursitul în vis. Femeile care își înfășoară mijlocul cu tulpini de sânziene sunt ferite de durerile de șale în timpul secerișului. Fecioarele și nevestele care poartă coronițe de sânziene în sân sau în păr sunt considerate atrăgătoare și pline de iubire, spun unele superstiții.

Cum ne afectează acest fenomen organismul

Solstițiul de vară este un eveniment astronomic cu efecte semnificative asupra noastră.

Pentru că avem mai multă lumină, este stimulată secreția de serotonină, cunoscută ca „hormonul fericirii”, care contribuie la o stare generală mai bună și reduce riscul de depresie.

Pe de altă parte, pentru că vorbim de cea mai lungă zi din an, în care soarele va sta cel mai mult pe cer, s-ar putea să ne fie dat peste cap ritmul circadian, „ceasul bologic” al organismului, iar acest lucru ne poate aduce modificări ale obiceiurilor de somn. Însă, după ce ritmul se reglează, calitatea somnului se va îmbunătăți.

Temperaturile mai ridicate și intensitatea luminii solare pot influența nivelul de energie al unei persoane în timpul zilei. De asemenea, în zilele de vară, mai lungi, organismul nostru trebuie să își regleze temperatura internă pentru a face față condițiilor externe. Mai ales că temperaturile prognozate de meteorologi, în perioada solstițiului de vară 2024, sunt din ce în ce mai mari, iar în unele zone depășesc 38 de grade Celsius.