Începe apelul în dosarul în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare. Primul termen a fost stabilit pentru 14 aprilie
Primul termen al apelului în dosarul în care Darius Vâlcov a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare pentru corupție a fost stabilit pentru data de 14 aprilie, ora 9:00, de către completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție care judecă speța. Potrivit informațiillor de pe site-ul ÎCCJ, dosarul va fi judecat de completul penale 3 – 2019, format din: Luciana Mera, Ioana Bogdan, Lavinia Lefterache, Marius Foitoş, Ana Hermina Iancu. Supleanţi sunt: Rodica Aida Popa, Geanina Arghir, Maricela Cobzariu, Andrei Claudiu Rus, Ioana Alina Ilie, relatează G4Media.ro .
Judecarea apelului în cazul Vâlcov a fost întârziată cu mai mult de un an din cauză că judecătorii din completul de 3, care l-au condamnat în primă instanță, nu au redactat motivarea decât la finalul lunii trecute, în condițiile în care sentința a fost pronunțată în februarie 2018.
Instanța supremă arată în motivarea deciziei de condamnare a lui Darius Vâlcov la 8 ani închisoare, document consultat de G4Media.ro, că probele administrate în sala de judecată ”relevă că infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare a banilor au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Declarațiile date în fața judecătorilor de tatăl acestuia și de fosta soție, Lavinia Șandru, nu au fost luate în considerare. Judecătorii consideră că Șandru a urmărit ca prin declaraţia dată să diminueze răspunderea penală a fostului soţ. ”Raportat la aspectele mai sus evidenţiate, instanţa apreciază declaraţia martorei Şandru Lavinia ca fiind nesinceră şi nu va ţine seama de conţinutul acestei probe”, se mai arată în document.
Cu referire la acuzațiile de incompatiblitate formulate de procurorii DNA, instanța supremă arată că Darius Vâlcov nu a respectat funcțiile de demnitar pe care le ocupa și că a încălcat legea cu bună știință. ”Prin faptele sale, a acţionat cu intenţie întrucât nu numai că nu s-a menţinut dincolo de orice suspiciune de natură a deturna prestigiul funcţiei, ci dimpotrivă, în deplină cunoştinţă de cauză a exercitat operaţiuni financiare în scopul de a obţine profit din anumite activităţi comerciale pentru societăţile pe care le administra în fapt sau foloase pentru sine, ştiind că o persoană învestită cu atributul funcției sale este incompatibilă a exercita acest tip de acte”, se arată în motivarea instanței supreme.
Judecătorii mai arată că în perioada 2009-2010, Vâlcov a acceptat promisiunea de a primi de la Theodor Berna, patronul firmei Tehnologica Radion, suma de 15,6 milioane de lei, reprezentând 20% din valoarea a trei contracte privind reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti, Potcoava, Drăgăneşti Olt, Piatra Olt şi în municipiul Slatina. Din acestă sumă, Vâlcov a primit 6,2 milioane de lei. Față de acest aspect, ÎCCJ arată că ”acceptarea de către inculpat a promisiunii lansate de martorul denunţător în schimbul traficării influenţei, relevă, într-o primă etapă a dinamicii infracţionale, respectiv, în perioada 2009-2010, că inculpatul Vâlcov Darius Bogdan a acţionat în plan obiectiv şi subiectiv cu scopul traficării influenţei sale”.
Darius Vâlcov i-ar fi promis lui Berna că va câștiga sigur contractele publice, deoarece va interveni la funcţionarii din cadrul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, precum şi pe lângă judecătorii din cadrul Curţii de Apel în vederea respingerii contestaţiilor formulate de ceilalţi participanţi la licitaţie. În motivare, se arată că acestă declarație a lui Berna nu a putut fi dovedită.
”În declaraţia dată la 14.05.2015, martorul Berna Theodor a arătat că, după formularea contestaţiilor de către unii dintre participanţii la licitaţii, a avut o discuţie cu inculpatul şi acesta l-a asigurat că „va rezolva problema la C.N.S.C. şi ulterior la Curtea de Apel”, dându-i de înţeles că are relaţii pe lângă „persoanele cu putere de decizie din cadrul acestor instituţii” . Cu toate acestea, nu există probe suficiente şi relevante care să ateste fără dubiu că acesta ar fi exercitat, în mod concret, vreo influenţă asupra funcţionarilor, angajaţi ai Companiei de Apă Olt, implicaţi în organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor, a celor din cadrul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi asupra judecătorilor din cadrul Curţii de Apel în scopul respingerii contestaţiilor formulate de unii dintre participanţii la licitaţie care fuseseră eliminaţi”, se mai arată în motivarea instanței.
Cu referire la altă faptă de trafic de influență făcută doi ani mai târziu pentru același investitor, instanța supremă arată că Vâlcov a disimulat suma de 3.100.000 de lei sub forma a trei lingouri din aur, mai multe tablouri şi sub forma unor servicii şi amenajări în beneficiul City Hotel Slatina, pe care îl deţine şi controlează prin interpuşi. ”Pe tot acest traseu financiar creat artificial, banii, proveniţi din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpatul Vâlcov Darius Bogdan, au fost disimulaţi, de la o societate la cealaltă, sub forma unor servicii sau lucrări, pentru ca în etapa finală de „albire”, sumele respective să fie schimbate, pe de o parte în obiecte de artă, iar pe de altă parte în diverse servicii de amenajare, diferite lucrări de construcţii, bunuri şi materiale de construcţii şi amenajare pentru City Hotel Slatina, care aparţin aceluiaşi inculpat”, se mai arată în motivare.
Din document reiese că Vâlcov a cerut să fie testat cu detectorul de minciuni și întrebat dacă a luat bani în numerar de la denunțător. ” În urma examinării inculpatului Vâlcov Darius Bogdan cu tehnica poligraf la solicitarea acestuia, s-a constatat că la întrebarea „Aţi primit, în mod direct, vreo sumă de bani de la Berna Theodor în legătură cu contractele încheiate între S.C. Tehnologica Radion şi S.C. Compania de Apă Olt, la sediul Tehnologica Radion ?” răspunsul „Nu” al inculpatului a provocat modificări specifice comportamentului simulat.”, se mai precizează în motivarea instanței.
Un alt capitol se referă la apărarea lui Vâlcov în fața instanței prin care a încercat să justifice sumele mari de bani pe care le avea în casă. Declarațiile date în fața judecătorilor de tatăl acestuia și de fosta soție, Lavinia Șandru, nu au fost luate în considerare. ”În acest sens, ambii martori au arătat că banii, pe care inculpatul i-a deţinut în perioada de referinţă, au fost obţinuţi ca urmare a organizării celor trei nunţi, prilejuite de căsătoria inculpatului cu martora Şandru Lavinia, ale căror cheltuieli ar fi fost suportate pe rând de părinţii celor doi şi de naşi, iar darul a fost la fiecare dintre nunţi de aproximativ 200.000 – 300.000 de euro.
Martora Şandru Lavinia a declarat suplimentar că şi după organizarea botezului fiicei lor au obţinut suma de 200.000 de euro din care au plătit şi cheltuielile. Totalizând aceste sume, cei doi au obţinut în jur de 600.000-800.000 de euro. Deşi martora, potrivit propriei declaraţii, era parlamentar în acea perioadă şi avea obligaţia declarării acestor sume, ca şi inculpatul, au hotărât împreună să declare doar „ o mică parte, din aceste sume, aproximativ 200 mii”, pe care au depozitat-o pe un card, însă toate sumele rezultate din aceste evenimente au rămas la inculpatul Vâlcov Darius Bogdan. Depoziţia privind depunerea pe card a unei asemenea sume este în contradicţie cu ceea ce a declarat inculpatul Vâlcov Darius Bogdan sub acest aspect, şi anume că nu a deţinut vreun card şi pentru acest motiv a apelat la un martor care i-a pus la dispoziţie cardul său”.
Judecătorii consideră că Lavinia Șandru a urmărit ca prin declaraţia dată să diminueze răspunderea penală a fostului soţ. ”Relevantă este nu numai preocuparea sa, exclusiv orientată către a explica provenienţa unor sume de bani, nedeclarate, care deşi dobândite în timpul căsătoriei au rămas în integralitate la inculpat, ci şi pentru a face precizarea că la evenimentele menţionate au primit şi nişte tablouri, aproximativ 8-10, care au rămas, după divorţ, tot inculpatului, precum şi pentru a devoala că în timpul căsătoriei a cumpărat 3 tablouri şi alte 2 tablouri au fost achiziţionate de sora acestuia. Raportat la aspectele mai sus evidenţiate, instanţa apreciază declaraţia martorei Şandru Lavinia ca fiind nesinceră şi nu va ţine seama de conţinutul acestei probe”, se mai arată în document.
Context. Motivarea sentinţei lui Darius Vâlcov – fost primar PDL al Slatinei, fost ministru PSD de Finanţe, actual consilier al premierului Viorica Dăncilă şi prieten al liderului PSD, Liviu Dragnea (potrivit declaraţiilor lui Vâlcov) – a fost redactată după mai bine de un an de la pronunţarea sentinţei pe fond.
Pe 8 februarie 2018, un complet de 3 magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), format din judecătoarele Silvia Cerbu, Simona Cîrnaru şi Maricela Cobzariu, l-a condamnat în primă instanţă pe Darius Vâlcov la 8 ani de închisoare pentru corupţie.
Vâlcov este acuzat în două dosare penale aflate pe rolul instanţelor de un prejudiciu de aproape 3 milioane de euro şi are sechestru pe bani şi bunuri (printre care 3 lingouri de aur, 172 de tablouri şi piese de mobilier) în valoare de doar 2 milioane de euro.
„Dispune confiscarea de la inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan a sumei de 6.200.000 lei. Menţine măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanţele din 27.03.2014, 31.03.2015, 30.04.2015 şi 11.05.2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.200.000 lei”, se arată în decizia judecătorilor ICCJ din 8 februarie 2018 prin care Darius Vâlcov a fost condamnat la 8 ani de detenţie cu executare.
Deşi în acest dosar, Vâlcov este acuzat de DNA de şpăgi şi un prejudiciu de peste 9 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro), instanţa l-a găsit vinovat doar de o pagubă de 6,2 milioane de lei. Potrivit rechizitoriului, numai în acest dosar, Vâlcov are sechestru pe bani şi bunuri de peste 7,2 milioane de lei, printre care 3 lingouri de aur şi 172 de tablouri. Deci, cu 1 milion de lei mai mult decât l-a găsit instanţa vinovat.
„S-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei. Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale”, au arătat procurorii într-un comunicat de presă.
Nu la fel stau lucrurile însă în cel de-al doilea dosar penal în care Darius Vâlcov este trimis în judecată. În acest caz, el este acuzat de primirea unei mite de aproape 4,3 milioane de lei (aproape 1 milion de euro). Dosarul se află pe rolul Tribunalului Gorj. În acest dosar, Darius Vâlcov are sechestru pe bani şi bunuri în valoare de numai 650.000 de lei.
„Procurorii anticorupţie au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri (piese de mobilier folosite la amenajarea hotelului pe care inculpatul îl deţine în municipiul Slatina), în valoare de 393.457,58 lei şi asupra sumei de 264.460 lei existente în contul unei societăţi pe care inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan o controla prin interpuşi”, au arătat procurorii într-un comunicat de presă.
