Funeraliile Papei Francisc au loc sâmbătă, 26 aprilie, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, de la ora locală 10:00 (11:00, ora României), o ceremonie solemnă la care vin lideri din întreaga lume şi care va fi urmărită în direct de milioane de oameni.

Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paşte, într-un an în care credincioşii catolici şi ortodocşi au celebrat Învierea Domnului în aceeaşi zi. În Duminica Paştelui papa a putut să-i salute din papamobil pe zecile de mii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, într-o mişcare surprinzătoare, dat fiind că încă era în convalescenţă după probleme grave de sănătate. La câteva ore după aceea, în primele ore ale dimineţii următoare, a suferit un accident vascular cerebral şi a intrat în stop cardiac. S-au sfârşit astfel 12 ani de papalitate, adesea turbulentă, în care primul papă argentinian s-a confruntat în mod repetat cu tradiţionaliştii şi i-a susţinut pe cei săraci şi marginalizaţi.

Pontiful a petrecut cinci săptămâni în spital la începutul acestui an, suferind de dublă pneumonie, dar părea să se recupereze lent, scrie News.

Vaticanul a povestit marţi ultimele sale momente, spunând că moartea a venit rapid şi papa că nu a suferit. A început să se simtă rău luni, în jurul orei locale 5:30 a.m. (06.30, ora României) şi a fost asistat prompt de echipa sa medicală. Aproape o oră mai târziu, el a făcut un gest de adio faţă de infirmierul său mereu prezent, Massimiliano Strappetti, şi a intrat în comă. Ora decesului său a fost stabilită la 7:35 a.m. (8.35, ora României).

Îmbrăcat în veşmintele sale de papă şi ţinând în mâini un rozariu, papa a fost aşezat într-un sicriu care mai întâi a fost plasat deschis în capela reşedinţei Santa Marta, unde a locuit în cei 12 ani ai papalităţii sale. Luni şi marţi, gărzile elveţiene au stat de o parte şi de alta a sicriului în timp ce demnitarii, inclusiv preşedintele italian Sergio Mattarella, i-au adus un omagiu primului papă latino-american. Apoi, miercuri dimineaţă, sicriul cu trupul său a fost dus în Bazilica Sfântul Petru situată în apropiere, într-o procesiune condusă de cardinali. Aici a odihnit până vineri seara, timp în care sute de mii de oameni au stat la cozi ore în şir pentru a-şi putea lua rămas bun.

SUTE DE MII DE OAMENI AU VENIT SĂ-ŞI IA RĂMAS BUN

Vineri, în ultima zi, peste 100.000 de persoane au venit la Bazilica Sfântul Petru pentru a-şi aduce omagiul, vizitând sicriul său deschis în ultimele ore înainte de înmormântarea de sâmbătă. La scurt timp după ora locală 19:00 (20:00 ora României), Vaticanul a încheiat transmisiunea televizată a vizitelor, care a fost difuzată aproape fără întrerupere, înaintea ceremoniei private de sigilare a sicriului. În timp ce poliţia italiană şi cea a Vaticanului se pregăteau să închidă coada lungă din naosul central al bisericii, ultimii vizitatori au intrat înăuntru.

În cele trei zile, aproximativ 250.000 de persoane din întreaga lume au venit pentru a-i aduce un omagiu, a anunţat Vaticanul.

Printre ultimii vizitatori s-au numărat preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte, care au stat împreună lângă sicriu pentru câteva momente. El a plecat capul, iar ea a făcut semnul crucii.

Cozi lungi s-au format în jurul Pieţei Sfântului Petru şi pe străzile din jur pe tot parcursul zilei de vineri. Unii au aşteptat ore întregi pentru a avea şansa de a petrece câteva minute în interiorul bazilicii şi de a-şi arăta respectul faţă de cel de-al 266-lea suveran pontif.

Slujba de înmormântare are loc sâmbătă la ora locală 10:00 (11:00, ora României) în Piaţa Sfântul Petru, în faţa bazilicii din secolul al XVI-lea. Ceremonia va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, în vârstă de 91 de ani.

Preşedintele american Donald Trump, care s-a confruntat în repetate rânduri cu Papa pe tema imigraţiei, a declarat că va fi prezent împreună cu soţia sa.

Printre ceilalţi şefi de stat care vor fi prezenţi se numără preşedinţii Franţei, Braziliei, Germaniei, Poloniei, Ucrainei, Comisiei Europene şi Argentinei, ţara natală a lui Francisc. Primul ministru al Marii Britanii şi regele şi regina Belgiei vor veni, de asemenea, cu avionul.

România va fi reprezentată de preşedintele interimar Ilie Bolojan.

Într-o ruptură faţă de tradiţie, Papa Francisc a confirmat în testamentul său final, publicat luni, că doreşte să fie înmormântat în Bazilica Sfânta Maria cea Mare din Roma şi nu la Sfântul Petru, unde mulţi dintre predecesorii săi au fost înmormântaţi.

RITUALURI STRĂVECHI

Moartea lui Francisc a pus în mişcare ritualuri străvechi, stabilite pe măsură ce Biserica cu 1,4 miliarde de membri a făcut trecerea de la un papă la altul, cum ar fi de pildă ruperea „Inelului Pescarului” şi a sigiliului de plumb al papei, folosit în timpul vieţii sale pentru a sigila documente, astfel încât acestea să nu poată fi folosite de nimeni altcineva.

În timp ce catolicii din întreaga lume îl plângeau pe Papa Francisc, toţi cardinalii de la Roma au fost convocaţi marţi la o reuniune pentru a decide asupra succesiunii evenimentelor din zilele următoare şi pentru a trece în revistă funcţionarea de zi cu zi a Bisericii în perioada premergătoare alegerii unui nou papă.

Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.

La scrutinul secret vor participa 135 de cardinali eligibili. Conclavul se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că un nou papă a fost ales.

Mai mult de 130 de delegaţii, cu 50 de şefi de stat, inclusiv preşedintele american Donald Trump, şi 10 monarhi în exerciţiu sunt aşteptaţi în Piaţa Sfântul Petru pentru funeraliile de sâmbătă, a declarat Vaticanul, iar alte milioane de persoane sunt aşteptate să urmărească evenimentul la televizor, în întreaga lume.

Locurile lor sunt alocate în avans, şefii de stat fiind aşezaţi în ordinea alfabetică franceză, în funcţie de numele ţării lor. Aceasta este o tradiţie, deoarece limba franceză este considerată, din punct de vedere istoric, limba diplomaţiei, precizează Sky News.

Această regulă se aplică tuturor, cu excepţia preşedinţilor Italiei şi Argentinei, care beneficiază de cele mai bune locuri, întrucât Papa a trăit în Italia şi era originar din Argentina.

Arhiepiscopii şi episcopii vor fi aşezaţi într-o secţiune rezervată lor, începând cu ora 8:30, ora locală (9.30, ora României).

Codul vestimentar impune bărbaţilor să poarte un costum închis la culoare, cu cravată neagră lungă şi un nasture de aceeaşi culoare pe reverul stâng al sacoului, unde pot fi purtate numai decoraţii ale Vaticanului. Este permisă purtarea cămăşilor albe. Doamnele sunt rugate să poarte rochii lungi negre, mănuşi şi voal. Singurele bijuterii pe care le pot purta sunt un şir de perle.

Patriarhii şi cardinalii trebuie să poarte mitrele albe de damasc, iar arhiepiscopii şi episcopii sunt rugaţi să poarte veşmintele lor tradiţionale, cu brâul şi stola roşie.

În cele trei zile, aproximativ 250.000 de persoane din întreaga lume au venit pentru a-i aduce un omagiu, a anunţat Vaticanul.

Printre ultimii vizitatori s-au numărat preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte, care au stat împreună lângă sicriu pentru câteva momente. El a plecat capul, iar ea a făcut semnul crucii.

Cozi lungi s-au format în jurul Pieţei Sfântului Petru şi pe străzile din jur pe tot parcursul zilei de vineri. Unii au aşteptat ore întregi pentru a avea şansa de a petrece câteva minute în interiorul bazilicii şi de a-şi arăta respectul faţă de cel de-al 266-lea suveran pontif.

Autorităţile din Roma au început să sporească securitatea pe măsură ce se apropie ceremonia. O sursă din poliţie a declarat pentru Reuters că lunetiştii vor fi plasaţi pe acoperişuri, dronele vor supraveghea din cer şi un dispozitiv militar va fi pregătit să neutralizeze obiectele zburătoare ostile.

„Un capitol din istoria Bisericii a fost închis”, a declarat cardinalul Gerhard Ludwig Mueller pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu publicat joi. Mueller este unul dintre cei 135 de cardinali cu drept de vot în conclavul secret. Fost şef al biroului de doctrină al Vaticanului, Mueller este cunoscut pentru opiniile sale tradiţionaliste şi a intrat adesea în conflict cu Francisc.

Cardinalul german a declarat că a existat o „apreciere unanimă” pentru activitatea defunctului papă privind imigranţii şi săracii. Cu toate acestea, el a spus că sarcina este de a alege un succesor al Sfântului Petru, primul papă, mai degrabă decât al lui Francisc, indicând că este în favoarea unei schimbări de direcţie.

Vaticanul a declarat joi că un grup de „săraci şi nevoiaşi” a fost invitat să întâmpine sicriul papei la biserica Sfânta Maria cea Mare din Roma - o biserică aflată la aproximativ 4 km de Bazilica Sfântul Petru unde, într-o ruptură de tradiţie, Papa Francisc a dorit să fie înmormântat.

Centrul Romei va fi închis traficului sâmbătă, pentru a permite cortegiului funerar să se îndrepte încet spre Sfânta Maria Maggiore, oferind locuitorilor Romei şansa de a-şi lua un ultim rămas bun.

Papa Francisc, care a murit luni, a revizuit diferite proceduri anul trecut, simplificând ritualurile funerare pentru a sublinia rolul său de simplu episcop şi permiţând înmormântarea în afara Vaticanului, în conformitate cu dorinţele sale. Dar elementele de bază rămân, inclusiv cele trei momente-cheie care trebuie respectate între moartea unui papă şi înmormântarea sa.

Modificările au devenit necesare după ce Francisc şi-a exprimat propriile dorinţe şi după ce Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la 31 decembrie 2022. Pentru Benedict, Vaticanul a trebuit să rezolve noutatea unei înmormântări pentru primul papă demisionar din ultimii 600 de ani.

Câteva luni mai târziu, Francisc a dezvăluit că lucrează cu maestrul ceremoniilor liturgice de la Vatican, arhiepiscopul Diego Ravelli, pentru a revizui întreaga carte de rituri în vederea simplificării acestora. Explicând reformele, Ravelli a spus că modificările urmăresc „să sublinieze şi mai mult faptul că înmormântarea Pontifului Roman este cea a unui pastor şi discipol al lui Hristos şi nu a unui om puternic din această lume”.

TREI MOMENTE PRINCIPALE

Cele trei momente principale au loc pe rând în casa sa, apoi în Bazilica Sfântul Petru şi apoi la locul de înmormântare.

Reforma permite confirmarea oficială a morţii în capela personală a lui Francisc, mai degrabă decât în dormitorul său. Nu este clar de ce, schimbarea poate fi mai mult practică decât orice altceva, deoarece Francisc a ales să locuiască într-un mic apartament din reşedinţa Santa Marta de la Vatican, şi nu în Palatul Apostolic. El are o capelă personală la Santa Marta.

Modificările au devenit necesare după ce Francisc şi-a exprimat propriile dorinţe şi după ce Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la 31 decembrie 2022. Pentru Benedict, Vaticanul a trebuit să rezolve noutatea unei înmormântări pentru primul papă demisionar din ultimii 600 de ani.

Reforma permite confirmarea oficială a morţii în capela personală a lui Francisc, mai degrabă decât în dormitorul său. Nu este clar de ce, schimbarea poate fi mai mult practică decât orice altceva, deoarece Francisc a ales să locuiască într-un mic apartament din reşedinţa Santa Marta de la Vatican, şi nu în Palatul Apostolic. El are o capelă personală la Santa Marta.

Mormântul său va fi amplasat într-o nişă dintr-un culoar lateral al bazilicii, pe marmură fiind gravat doar cuvântul „Franciscus”, numele său în latină, aşa cum a cerut în testament. Mormântul va putea fi vizitat încă de duminică, în timp ce la Vatican se vor ţine nouă zile de doliu, începând de duminică.

Reuters prezintă o listă a principalilor lideri mondiali care au declarat că vor participa la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă din Piaţa Sfântul Petru.

ALBANIA - Preşedintele Bajram Bega.

ANGOLA - Preşedintele Joao Lourenco.

ARGENTINA - Preşedintele Javier Milei.

AUSTRIA - Preşedintele Alexander Van der Bellen, cancelarul Christian Stocker.

BANGLADESH - Consilierul principal (lider interimar) Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel.

BELGIA - Regele Philippe şi Regina Mathilde, prim-ministrul Bart De Wever.

BRAZILIA - Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva şi prima-doamnă Janja Lula da Silva.

MAREA BRITANIE - Prinţul William şi prim-ministrul Keir Starmer.

BULGARIA - Prim-ministrul Rosen Jeliazkov.

REPUBLICA CENTRAFRICANĂ - Preşedintele Faustin-Archange Touadera.

CROAŢIA - Preşedintele Zoran Milanovic.

CIPRU - Preşedintele Nikos Christodoulides.

CEHIA - Prim-ministrul Petr Fiala.

REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO - Preşedintele Felix Tshisekedi.

REPUBLICA DOMINICANĂ - Preşedintele Luis Abinader.

ECUADOR - Preşedintele Daniel Noboa.

ELVEŢIA - Preşedintele Karin Keller-Sutter.

EMIRATELE ARABE UNITE - Preşedintele Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan.

ESTONIA - Preşedintele Alar Karis.

UNIUNEA EUROPEANĂ - Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

FINLANDA - Preşedintele Alexander Stubb.

FILIPINE - Preşedintele Ferdinand Marcos Jr.

FRANŢA - Preşedintele Emmanuel Macron.

GABON - Preşedintele Brice Oligui Nguema.

GERMANIA - Preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz.

GEORGIA - Preşedinte Mihail Kavelaşvili.

GRECIA - prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis.

HONDURAS - preşedintele Xiomara Castro.

INDIA - Preşedintele Droupadi Murmu.

INDONEZIA - Preşedintele Joko Widodo.

IORDANIA - Regele Abdullah şi soţia sa, Regina Rania.

ITALIA - Preşedintele Sergio Mattarella şi prim-ministrul Giorgia Meloni.

IRLANDA - Prim-ministrul Micheal Martin.

ISLANDA - Preşedintele Halla Tomasdottir.

KENYA - Preşedintele William Ruto.

LESOTHO - Regele Letsie III.

LETONIA - Preşedintele Edgars Rinkevics.

LIBAN - Preşedintele Joseph Aoun.

LITUANIA - Preşedintele Gitanas Nauseda.

LUXEMBURG - Prim-ministrul Luc Frieden.

MACEDONIA - Preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova.

MADAGASCAR - Preşedintele Andry Rajoelina.

MALTA - Preşedinta Myriam Spiteri Debon.

MAROC - Prim-ministrul Aziz Akhannouch.

MOLDOVA - Preşedinta Maia Sandu.

MONACO - Prinţul Albert şi soţia sa, Prinţesa Charlene.

MOZAMBIC - Preşedintele Daniel Chapo.

MUNTENEGRU - Preşedintele Jakov Milatovic.

NOUA ZEELANDĂ - Prim-ministrul Christopher Luxon.

NORVEGIA - Prinţul moştenitor Haakon şi Prinţesa moştenitoare Mette-Marit.

ONU - Secretarul General Antonio Guterres.

PALESTINA - Premierul Mohamed Mustafa.

POLONIA - Preşedintele Andrzej Duda.

PORTUGALIA - Preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa şi prim-ministrul Luis Montenegro.

QATAR - Prim-ministru Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.

ROMÂNIA - Preşedintele interimar Ilie Bolojan.

SERBIA - Prim-ministrul Djuro Macut.

SEYCHELLES - Preşedintele Wavel Ramkalawan.

SIERRA LEONE - Preşedintele Julius Maada Bio.

SLOVACIA - Preşedintele Peter Pellegrini.

SLOVENIA - Preşedinta Natasa Pirc Musar.

SPANIA - Regele Felipe şi Regina Letizia.

SUEDIA - Regele Carl XVI Gustaf, Regina Silvia şi prim-ministrul Ulf Kristersson.

TIMORUL DE EST - Preşedintele Jose Ramos-Horta.

TOGO - Preşedintele Faure Gnassingbe.

TURCIA - Preşedintele Parlamentului, Numan Kurtulmus.

ŢĂRILE DE JOS - Prim-ministrul Dick Schoof.

UCRAINA - Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că ar putea lipsi de la funeralii, din cauza unor reuniuni militare importante. „Dacă nu voi fi (acolo) la timp, Ucraina va fi reprezentată la un nivel adecvat”, a declarat el, menţionând că ministrul de externe şi prima-doamnă a Ucrainei vor fi prezenţi.

STATELE UNITE - Preşedintele Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump/ Joe Biden şi soţia sa Jill Biden

UNGARIA - Preşedintele Tamas Sulyok.