Încă un pas spre demiterea lui Trump! Cine este Robert Mueller, procurorul special care va ancheta prezumtivele ingerinte ale Rusiei in alegerile americane? Descris drept un barbat auster si metodic, Robert Mueller, numit miercuri procuror special in ancheta privind presupusa implicare a Rusiei in alegerile prezidentiale americane, este o figura foarte respectata la Washington, arata AFP.

In varsta de 72 de ani, fostul sef al FBI sub presedintii George W. Bush si Barack Obama a castigat atat respectul republicanilor, cat si al democratilor, neezitand sa se opuna Casei Albe in fata unor practici pe care le-a considerat ilegale.

"Mueller este o alegere perfecta. Un CV impecabil", a scris pe Twitter republicanul Jason Chaffetz.

Robert Mueller poate fi caracterizat prin "determinare si spirit independent", a adaugat senatorul democrat Richard Blumenthal, unul dintre cei mai virulenti critici ai presedintelui Donald Trump.

Robert Mueller este de acum insarcinat cu exploziva ancheta legata de un posibil complot intre anturajul lui Donald Trump si Rusia, care a provocat o furtuna politica in capitala americana, cu noi dezvaluri in presa in fiecare zi.

Nu se cunoaste vreo legatura intre acesta si Donald Trump si va fi primul procuror independent care va ancheta dosarul privind prezumtive ingerinte rusesti in alegerile americane.

Numit in fruntea puternicei politii federale americane cu doar o saptamana inainte de atentatele din 11 septembrie 2001, Robert Mueller a ramas in acest post 12 ani.

Lungul sau mandat a fost dominat de chestiuni legate de terorism si de supraveghere. A fost creditat cu o remaniere in profunzime a FBI in momentul in care agentia era amenintata inclusiv cu dezmembrarea, dupa esecul in atentatele din 11-Septembrie.

Robert Mueller a aparat vastul program de supraveghere a comunicatiilor, dezvaluit de Edward Snowden, ca fiind de o "importanta capitala" pentru a impiedica teroristii.

In 2004 insa a amenintat cu demisia din cauza unui program de interceptari extrajudiciare ordonat de presedintele George W. Bush dupa 11-Septembrie.

Inainte de a ajunge in fruntea FBI, Robert Swan Mueller al III-lea - provenit din aristrocratia new-yorkeza si educat la prestigioasa universitate Princeton - detinuse functii importante in sistemul judiciar american. A fost procuror federal in San Francisco, procuror federal si numarul doi in departamentul Justitiei sub presedintia lui George Bush tatal.

A supervizat procesul fostului dictator din Panama Manuel Antonio Noriega, condamnat in SUA pentru trafic de droguri si spalare de bani, precum si ancheta privin explozia unui Boeing 747 al companiei americane Pan Am deasupra localitatii scotiene Lockerbie, in care si-au pierdut viata 270 de oameni in 21 decembrie 1988.

Fost ofiter de marina, Robert Mueller a luptat in razboiul din Vietnam, unde a fost ranit.

Longevitatea sa in fruntea politiei federale nu a fost depasita decat de cea a lui Edgard Hoover, fondatorul FBI care a asigurat conducerea institutiei timp de 48 de ani, pana la moartea sa.

Robert Mueller este in prezent membru al unui cabinet juridic privat, din care va demisiona.

Moise Guran spune lucruri interesante pe  Biziday.ro  despre acest subiect:

Informații privind instrumente de șantaj pe care Rusia le-ar avea asupra lui Donald Trump au apărut toamna trecută, dar după alegerea acestuia. Nu au fost confirmate, ba din contră, Trump le-a negat categoric, numindu-le fake news. Apoi Trump a depus jurământul, devenind, la mijlocul lui ianuarie, președintele Statelor Unite. Evenimentele s-au derulat repede după aceea.

În februarie, procurorul general (Sally Yates) informează Casa Albă că e o problemă cu Michael Flynn (consilierul pe probleme de securitate) care ar putea fi șantajat de ruși. Imediat după aceea, Yates este demisă, dar din alte motive (legate de ignorarea ordinului executiv privind emigrația). Flynn a demisionat totuși, dar mult mai târziu, după 18 zile de la informarea Casei Albe. Informația privind avertismentul lui Yates nu a ieșit la iveală atunci, ci mai târziu.

Aflăm acum că în perioada în care a fost concediată Yates, Donald Trump ar fi avut o întâlnire între patru ochi cu șeful FBI (James Comey) căruia nu numai că i-ar fi cerut să-l lase în pace pe Flynn, dar i-a sugerat chiar să-i aresteze pe reporterii care publică informații scurse de la Casa Albă. Totuși, nici Comey nu a făcut publice atunci aceste informații, dar nici nu a oprit investigația privind legăturile cu rușii ale apropiaților lui Donald Trump.

Pe la jumătatea lunii martie, o comisie parlamentară a început investigarea implicării rușilor în alegerile din SUA, cu audieri publice de mare impact în SUA, dar și în lume. Urmează, cronologic și, aparent, fără legătură, atacul chimic din Siria, pe 4 aprilie, iar apoi, pe 7 aprilie, răspunsul americanilor, ferm, punctual, asupra unei baze în care se aflau și ruși, dar fără ca rușii să fie atinși, fiind informați în prealabil asupra atacului. Pe moment, atenția e divertată de la scandalul implicării rușilor în alegeri. Trump crește, datorită fermității răspunsului, în ochii opiniei publice. E neclar și azi cum putea Assad să lanseze un atac chimic dintr-o bază în care erau și militari ruși.

Dar subcomisia de investigații insistă, pe 8 mai sunt audiați Yates și James Clapper (fostul șef al comunității de informații al SUA) iar ecourile acestor mărturii (din care reiese destul de clar nu numai interesul rușilor de a-l avea pe Trump președintele SUA, dar și partea cu demiterea lui Yates, imediat după ce a informat Casa Albă despre problemele lui Flynn) țin agenda publică din SUA. Pentru a fi acoperite imediat de o altă acțiune explozivă a lui Donald Trump – demiterea șefului FBI, chiar a doua zi. Demiterea șefului FBI este ceva foarte neobișnuit în SUA. Urmează o întânire între Trump și Lavrov (ministrul de externe al Rusiei), plus ambasadorul rus la Washington, exact cel cu care e suspectat Flynn că a avut prea multe legături.

Ieri s-a aflat că Trump le-a dat rușilor informații clasificate privind intențiile ISIS (aflate, se spune, de la israelieni, dar asta poate fi o intoxicare indusă de serviciile secrete americane pentru a acoperi adevărata sursă, într-o încercare de a mai repara ceva). Și, taman când toată lumea comenta despre Blabbergate (de la trăncănitor, bârfitor), a ieșit la iveală notița (memo) lui Comey, fostul șef al FBI, care pe 14 martie (deci exact în perioada în care procurorul general informa Casa Albă despre problemele lui Flynn și era concediată) scria că președintele i-a cerut să oprească investigarea lui Flynn.

Cam asta e povestea, așezată într-o ordine cât de cât logică și cronologică, pentru a putea fi înțeleasă de publicul din România, presupunând că acesta nu urmărește la zi scandalul Trump-Rusia. Ar trebui să-l urmărească. Pentru că din ce în ce mai multe informații dintre cele apărute în toamnă și au fost catalogate atunci de Casa Albă ca fake news, capătă consistență. Acum, cel mai discutat subiect în America este suspendarea lui Trump. Procesul de suspendare, deși poate fi bazat pe aproximativ aceleași acuzații ca cele descrise și în Constituția României, este mai greoi și mai de durată în Statele Unite.

Distribuie Distribuie Comentarii