Încă un mesaj pro-Rusia de la vârful Germaniei!
Încă un mesaj pro-Rusia de la vârful Germaniei! Cancelarul german Olaf Scholz a cerut duminică Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, consemnează Reuters.
Printre posibilele sancţiuni este evocată blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. Dar o asemenea măsură ar amplifica criza energetică în Europa ce a condus la creşterea preţurilor.
”Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună”, a indicat Scholz, într-un interviu din care ziarul Sueddeutsche Zeitung a publicat extrase înainte de a-l difuza integral.
”În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”, a adăugat cancelarul german, avertizând că nimeni nu trebuie să creadă că există vreo astfel de măsură care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei.
În acelaşi timp, Scholz a contracarat în acest interviu impresia că SUA şi UE nu ar putea cădea de acord asupra unui set de sancţiuni împotriva Rusiei. ”În cercul aliaţilor, noi convenim asupra unor posibile măsuri. Este bine. Trebuie să fim capabili să acţionăm în cazul unei urgenţe”, a adăugat el.
De asemenea, şeful guvernului de la Berlin a respins cererea Rusiei ca NATO să se angajeze că Ucraina nu va adera la această alianţă. ”O astfel de garanţie nu poate fi dată”, a punctat Scholz, amintind pe de altă parte că aderarea unor ţări din Est la NATO oricum ”nu se află deloc pe agendă în prezent”.
Declaraţiile sale consemnate din interviul ce va fi publicat de Sueddeutsche Zeitung survin după ce guvernul de la Berlin a stârnit deja nemulţumirea Ucrainei prin poziţiile ambigue cu privire la reacţia în cazul unui atac rusesc asupra acestei ţări, la graniţa căreia sunt masaţi circa 100.000 de soldaţi ruşi. În acest timp Moscova negociază cu Washingtonul o serie de cereri ale Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări catalogate de oficiali americani şi alţii occidentali drept inacceptabile.
În plus faţă de atitudinea ezitantă a Berlinului cu privire la modalităţile de contracarare a ameninţării ruseşti la adresa Ucrainei, declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei, şi de asemenea refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au stârnit reacţii virulente din partea oficialilor ucraineni.
Într-o declaraţie acordată ziarului Welt, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a spus că acele declaraţii ale fostului comandant al forţelor navale germane ilustrează ”aroganţa şi megalomania germană”, notează agenţia DPA. Comentariile lui Schönbach, adaugă ambasadorul ucrainean, ”pun masiv sub semnul întrebării credibilitatea şi seriozitatea Germaniei pe plan internaţional, nu doar din punctul de vedere ucrainean”.
Germania a blocat și livrarea armelor de proveniență germană de către Estonia, aliată în NATO, către Ucraina
Spre deosebire de SUA, Marea Britanie, Polonia și alți aliați, guvernul german a refuzat să exporte arme letale direct în Ucraina, dezvăluia cotidianul american Wall Street Journal.
În cazul Estoniei, un mic stat de la granița de nord-vest a Rusiei, Berlinul refuză, de asemenea, să permită unei țări terțe să trimită armament de artilerie în Ucraina, deoarece provine din Germania, potrivit oficialilor estonieni și germani.
Problema este văzută de specialiștii în securitate occidentală și de Ucraina ca un test al politicii Berlinului de transfer de arme în timpul unei crize tot mai mari în Europa și subliniază dificultățile cu care se confruntă SUA și aliații săi europeni în a crea un răspuns comun la concentrarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei și a pretențiilor Moscovei.
„Germania are multă ezitare să ne livreze”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, într-un interviu pentru The Wall Street Journal.
Oficialii germani au spus că impasul este rezultatul unei politici de lungă durată privind exporturile de arme către regiunile tensionate.
„Principiul care guvernează exporturile de arme este întotdeauna același – indiferent dacă vin direct din Germania sau din țări terțe – nicio permisiune nu a fost emisă încă în acest stadiu”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului german. „Nu este posibil să se estimeze rezultatul procesului în acest moment”, a adăugat el.
Un oficial al guvernului estonian a spus că guvernul său încă încearcă să convingă Germania să se răzgândească.
„Ridicol și periculos”
„Sperăm că vom obține aprobarea Germaniei”, a spus Kristo Enn Vaga, consilier al ministrului eston al apărării. „Estonia a demonstrat că vrem să ajutăm Ucraina în termeni practici în orice mod putem.”
foto: Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate „Nu cunosc încă reacția oficială în țările Baltice, Polonia, SUA. E ridicol și periculos. Să ne amintim de Germania și Franța în 2008, la București, și agresiunea Rusiei împotriva Georgiei… Acum la fel… drumul spre iad e pavat cu intenții bune (ale Germaniei pentru Rusia)”, a declarat la G4Media.ro Grigore-Kalev Stoicescu (originar din România), de la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, de la Talinn, primul ambasador al Estoniei în Statele Unite.
Oficialii ucraineni au spus că au nevoie cu disperare de orice arme și că permisiunea acordată Estoniei de a trimite piese de artilerie ar putea fi un precedent pentru trimiterea de sisteme suplimentare de origine germană din alte țări. În timp ce armele estoniene nu ar schimba dinamica pe câmpul de luptă, refuzul Germaniei ar putea fi interpretat de Moscova ca un alt semn al diviziunii în rândurile NATO.
