Încă un articol despre sinecuriști? Da, despre 3, da...

Încă un articol despre sinecuriști? Da, despre 3, da...

Șefă la Cultură, în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop și fostă educatoare la o grădiniță din Târgu Jiu, este secretar general al ministerului Culturii, scrie defapt.ro .

Hagima a absolvit dreptul la o universitate privată, Titu Maiorescu, și și-a luat licența la controversata Academie de Poliție.

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop

Ea este fiica lui Constantin Preoteasa, un baron local din Gorj, care în 2004 l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele ei, Claudiu Preoteasa, a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al primului-ministru, în guvernarea Adrian Năstase.

Potrivit mai multor publicații, Alina Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu Coco Păun, pe care presa îl definește drept „interlop” sau „fost interlop”. „În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun, se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecătoria Târgu-Jiu.

După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă, prin 2005, în București, de tatăl și de fratele ei, care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp, din soție ascultătoare de interlop gorjean, ajunge șef peste biroul juridic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat, ca să apară, apoi, brusc numită viceconsul la Lyon, de Ministerul de Externe”, a scris, recent, asingorj.ro.

Adevărul scria despre Coco Păun : „A fost liderul unei grupări din Târgu Jiu, iar confruntările cu gaşca rivală condusă de Gelu Livezeanu ajunseseră să-i înspăimânte pe locuitorii municipiului Târgu Jiu. În primăvara anului 2000, celor două grupări ajunseseră să se bată cu săbiile în centrul oraşului, chiar în plină zi (...)

Coco Păun a fost condamnat definitiv în mai multe cauze, atât pentru bătăile sângeroase cu clanul rival, dar şi pentru o serie de infracţiuni economice, acesta fiind administratorul mai multor firme”.

Ulterior, Alina Preoteasa s-a căsătorit cu Ovidiu Hagima, director în Ministerul Justiției, și a luat numele de familie al acestuia.

Hagima și-a publicat CV-ul pe site-ul ministerului Culturii. De aici aflăm că, din 1995 în 1999, a fost educatoare. Ulterior, având studii de drept la Titu Maiorescu, a ajuns consilier juridic la direcția pentru protecția copilului din Gorj.

Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători

Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, a ajuns directoare la o bancă de stat recent înființată, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), precum și în consiliul de administrație al CFR Călători.

În plus, din 24 aprilie ar urma să fie plasată - la propunerea ministerului Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja - în consiliul de supraveghere al OMV Petrom.

Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători

Potrivit propriului CV, postat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, între 2002 și 2007 a studiat la facultatea de jurnalistică a Univeersității Blaga din Sibiu, unde și-a luat licența în comunicare și relații publice. Ulterior, ea a absolvit cursurile de masterat, tot în comunicare, la SNSPA.

În prezent, Preoteasa este directoare „pentru Administrarea Fondurilor Europene la Banca de Investiții și Dezvoltare”, potrivit unui anunț făcut de ea pe Linkedin.

În aprilie 2025, ea a fost numită în CA-ul CFR Călători - domeniu cu care nu are absolut nici o legătură.

În plus, potrivit Financial Intelligence, ea urmează să fie reprezentant al statului în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propusă de ministerul Energiei.

În ultima declarație de avere, de pe site-ul SGG, se arată că ea ajunsese în CA-ul Romatsa și în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) al Eximbank, probabil una din cele mai bine plătite sinecuri. Ea a câștigat de aici, în anul fiscal 2023, 112.838 de lei - probabil că a avut un mandat parțial (statul refuză constant să publice numele membrilor CIFGA, ei pot fi identificați doar după declarațiile de avere).

Însă secretul ascensiunii Teodorei Preoteasa ar putea fi relațiile ei de familie: ea și soțul ei, Claudiu Preoteasa, sunt finii de căsătorie ai lui Victor Ponta. Socrul ei, fostul baron de Gorj Constantin Preoteasa, a acceptat ca Ponta să candideze în fieful său, în 2004, iar acesta a fost ales deputat. Mai mult, Claudiu Preoteasa a fost coleg cu Ponta în corpul de control al primului-ministru, în guvernarea Adrian Năstase.

Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, metale rare, Poștă, Transelectrica, Rompetrol

Burduja are sinecurist bun la toate: îl cheamă Constantin Saragea și, în prezent, este secretarul general al Ministerului Energiei.

Este doar una din funcțiile vrednicului Saragea, pe lângă prezența în CA al Rompetrol Rafinare, locurile în CA la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, respectiv la Poșta Română. Dar și altele, dezvăluie defapt.ro .

Funcționar de 20 de ani

Gorjeanul Constantin Saragea, absolvent al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, are 20 de ani de experiență în administrația publică.

În anul 2009 era șef birou în Ministerul de Finanțe, în timp ce soția sa, Mihaela Saragea, era expert în cadrul aceluiași minister.

Din declarațiile de avere depuse de-a lungul ultimilor 15 ani, reiese că Saragea a plecat de la Finanțe la Secretariatul General al Guvernului, apoi a ajuns la Ministerul Fondurilor Europene.

Soția l-a urmat ca o umbră prin ministere

Apoi a fost încadrat la Ministerul Dezvoltării, în urma comasării cu Fondurile Europene. După separarea celor două ministere, a rămas la Ministerul Fondurilor Europene, acolo unde a ajuns să dețină funcția de director general. Soția sa a avut același traseu profesional.

Conform declarațiilor sale de avere, în primăvara anului 2018 și-a rotunjit salariul cu 3.500 de lei din drepturi de autor, bani primiți de la Best Learn Consulting și de la Fundația Konrad Adenauer, apropiată de PNL.

Prima sinecură a primit-o în toamna anului 2018, atunci când a fost plasat ca membru în Directoratul companiei Transelectrica. De acolo, a încasat cumulat o indemnizație de aproape 27.000 lei.

Burduja l-a cerut de la Fonduri Europene la Digitalizare

Liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării în data de 3 mai 2022. Abia instalat, a făcut rapid o solicitare la Ministerul Fondurilor Europene prin care a cerut detașarea lui Constantin Saragea pe funcția de secretar general al Ministerului Digitalizării.

La scurt timp, Burduja a decis să-l numească pe Saragea și în consiliul de administrație al Poștei Române, respectiv al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR).

Constantin Saragea a depus declarația de avere aferentă anului 2022 în vara anului 2023. Din acest document aflăm că, pentru primele luni ale anului 2022, a încasat un salariu de aproape 58.000 lei de la Fonduri Europene, completat cu încă 81.393 de la Digitalizare.

De la Poșta Română, a primit puțin peste 29.000 lei, iar de la IMNR, doar 7.715 lei. În total 176.000 lei, echivalentul a 35.200 de euro, adică aproape 3.000 de euro pe lună.

Luat de Burduja și la Energie, numit și în CA al Rompetrol

Pe 15 iunie 2023, liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministru al Energiei, ocazie cu care Constantin Saragea a revenit pe funcția de director la Fonduri Europene. Unde a stat doar o zi, pentru că ministrul Burduja i-a cerut din nou detașarea. Și de data aceasta, tot pe funcția de secretar general al ministerului Energiei.

După rețeta de la Digitalizare, Constantin Saragea a fost numit, la data de 1 august 2023, într-un consiliu de administrație: cel al Rompetrol Rafinare. Ulterior, a fost ales administrator permanent până la 30 aprilie 2026.

În declarația de avere a lui Saragea se vede că, în cursul anului 2023, acesta a primit o indemnizație cumulată de 70.000 lei.

Salariul său de secretar general este 21.494 lei brut, plus un spor de 1.500 lei brut pentru condiții de muncă vătămătoare. După plata taxelor, Saragea rămâne cu un salariu net lunar de peste 13.000 lei.

Saragea: "Eu sunt apolitic"

Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Saragea a explicat că nu se simte responsabil de decizia Comisiei Europene prin care s-a decis suspendarea plății a 300 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor influențate politic în consiliile de administrație ale companiilor din Energie.

"Jalonul 121 din PNRR se referă la companiile din Energie unde statul este acționar majoritar sau unic. La Rompetrol Rafinare, statul nu este acționar majoritar, este privatul. Eu nu am nici influență politică, sunt apolitic", a spus Constantin Saragea.

Întrebat unde se țin ședințele CA ale Rompetrol Rafinare, în contextul în care trebuie să fie prezent tot timpul la Ministerul Energiei, Constantin Saragea a spus că unele au loc online, în timp ce altele necesită prezență fizică la sediul Rompetrol de la Casa Presei, în funcție de importanța deciziilor.

A chemat o subordonată în birou după un articol al DeFapt.ro

În urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro despre angajarea Mihaelei al Madani pe funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, după ce aceasta a făcut campanie electorală pentru PNL, secretarul general Constantin Saragea a decis să o cheme la el în birou pentru a o cunoaște personal.

"Doamna, de când s-a angajat, dacă a venit o dată, maxim de două ori. Prima dată, bineînțeles că am chemat-o eu pentru că am văzut articolul. Am chemat-o să o întreb când s-a angajat, cu ce se ocupă. I-am pus câteva întrebări de genul acesta.

I-am adresat această întrebare doamnei (legată de campania electorală din Gorj - n.r.), a spus că are doar o prietenă la Gorj. Dar că ea nu face campanie pentru vreun partid, face pentru toate partidele. Că are prieteni în toate partidele și că pentru prietena ei a mers atunci la acțiunea electorală", a declarat Constantin Saragea.

Saragea: "Îl simpatizez pe domnul Burduja"

De altfel, secretarul general al Ministerului Energiei a spus că și el l-ar susține pe șeful său, ministrul Sebastian Burduja.

"Personal, și eu îl simpatizez pe domnul Burduja și l-aș susține dacă ar candida, oricând. Nu trebuie să fii într-un partid. (...)

L-aș susține pentru că e un om bun, competent, care poate să aducă, eu știu, un plus valoare oriunde ar candida”, a mai declarat Constantin Saragea.

Mihaela al Madani, în campanie pentru PNL înainte de angajarea la minister

La rândul ei, Mihaela al Madani a declarat pentru DeFapt.ro că i-a explicat secretarului general Constantin Saragea că nu este membră de partid, dar că are prieteni din toate formațiunile politice.

"Nu am făcut campanie electorală pentru nici un partid politic, ci am fost alături de o prietenă care a candidat. (...)

Nu am oferit sprijin financiar, eu oricum nu aveam nici un ban, mare atenție, declarația mea de avere îl implica pe fostul meu soț, pe anul 2024, dar eu niciodată nu am avut acces la aceste sume de bani, este cu totul altceva, dacă aveam banii ăștia cred că nu mai stăteam în minister pe o funcție de execuție", a declarat Mihaela al Madani.

Al Madani a adăugat că l-a cunoscut pe deputatul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, prin intermediul unei prietene care a candidat pe listele PNL Gorj.

"Nu am nici un fel de relație cu dânsul, dacă îl întrebați de mine cu siguranță o să vă spună că habar nu are cine sunt, a fost prima dată când l-am văzut, la un eveniment legat de turism organizat la Novaci, acolo unde și eu am o casă de vacanță părăsită de ani buni, și unde au venit toți antreprenorii din zonă", a mai spus Mihaela al Madani.

Burduja are sinecurist bun la toate

Constantin Saragea a trimis ulterior o notificare pe e-mailul redacției DeFapt.ro în care solicita reviziuirea/reevaluarea intenției de a publica un articol despre activitatea.

Argumentul său: DeFapt.ro pune la îndoială competența sa profesională "într-un mod insinuant și lipsit de obiectivitate".

Saragea a susținut și că nu i s-a solicitat "un punct de vedere oficial complet, în baza simetriei și nici nu mi-ați oferit posibilitatea reală de a răspunde în mod proporțional (în scris prin intermediul unui email)."

DeFapt.ro i-a transmis întrebările pe e-mail în data de 7 aprilie, dar Saragea a refuzat până în prezent să răspundă.





Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Imagini în premieră absolută din Rusia! / Dezvăluirea a provocat scandal

2 ALERTĂ Trump, o nouă înfrângere! Factura pentru datoria Ucrainei, redusă cu 250 de miliarde!

3 Cifrele ultimului sondaj IRSOP

4 Surprinzătoarea diferență între Crin Antonescu și George Simion în ultimul sondaj aruncat pe piață

5 Se deschide cutia neagră a puterii? / Cine sunt elitele economice globale și de unde provin ele?