Austria își va menține dreptul de veto privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută" a numărului de solicitanți de azil, a declarat ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, potrivit Politico.

Alexander Schallenber, liderul diplomației de la Viena FOTO EPA EFE

Potrivit sursei citate , cererile de azil în Austria (care nu îi includ pe ucraineni) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000, cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat Viena să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie.

„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută", a declarat Schallenberg, catalogând veto-ul drept un „semnal de alarmă" pentru Bruxelles.

„Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze", a comletat liderul diplomației de la Viena.

Schallenberg a punctat că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune" al UE pentru înăsprirea controalelor la frontieră și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese. „Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze", a afirmat politicianul.

Ministrul de Interne a spulberat speranțele României la București

Ministrul de Interne al Austriei nu vrea să ofere vreo speranță României în schimbarea votului pentru aderarea României la Schengen nici pentru 2023, nici și pentru următorii ani, fiind invocate probleme la nivelul UE, nu ale Bucureștiului.

Ministrul de Interne al Austriei a răspuns tranșant, la întrebările presei, că el nu poate avansa un calendar sau o dată în ceea ce privește primirea României în Schengen . „Vă spun însă foarte deschis: nu pot să vă ofer azi o dată fixă, ci în primul rând vreau să obținem date împreună pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”, a subliniat Gerhard Karner. Întrebat ce va face dacă se va afla în situația ca în Consiliul JAI să ajungă iar extinderea Schengen la vot, austriacul a evitat un răspuns direct privind opțiunea sa. „Nu pot să vă vorbesc despre o dată. Este în sarcina Președinției și a Comisiei de a stabili agenda Consiliului. Suntem încă departe de acel moment ca să putem susține că sistemul e funcțional. De aceea lupt cu mulți parteneri împreună, cu domnul Bode împreună, ca sistemul să fie îmbunătățit” a continuat reprezentantul Guvernului de la Viena.

Nici măcar doi ani, ci o „cale lungă“

Nici măcar orizontul de doi ani, în condițiile în care anul viitor sunt alegeri europarlamentare, apoi au loc negocieri extinse pentru noua Comisie Europeană și înaltele funcții (președinte al Consiliului European și al Parlamentului European) nu a fost văzut ca o soluție de compromis, astfel încât să fie smulsă o promisiune din partea lui Gerhard Karner.

În schimb, reprezentantul Austriei a repetat discursul privind problemele sistemice ale întregului spațiu Schengen, fiind amintite aspecte cum ar fi combaterea călăuzelor, migrația ilegală, nevoia de sprijin suplimentar de la Comisia Europeană, atât operativ, cât și financiar, pentru protecția frontierelor. Karner nu a scăpat ocazia să spună că austriecii împreună cu Poliția Română au prins inclusiv o grupare care trafica migranți ilegali, condusă de un român.

Nici la ultima declarație de presă de miercuri, Karner nu a dat semne că Austria s-ar răzgândi. „Am o mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să înțelegeți că încă cetățenii austrieci au aceeași dilemă, în momentul în care sunt supuși la controale la granița cu Germania”, a punctat austriacul, oferind și concluzia sa: „Am făcut progrese, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să vă spunem că mai e o cale lungă (n.r. – pentru Schengen)”. De altfel, ministrul de la Viena a recunoscut faptul că între discuțiile Austriei cu România s-a ajuns și „la cuvinte grele”, care „trebuiau spuse”, fără a detalia.