Acțiunea are loc la chestura poliției Arad. Potrivit istoricului Mădălin Hodor, Alexandru Rafila senior a intrat în structurile de la vârful Partidului Comunist în 1945, ajungând, curând, în funcția de comisar șef al Chesturii Poliției Arad.

Mărturia de mai sus vine să spulbere pretențiile medicului și candidatului PSD pentru Parlament, Alexandru Rafila (junior), care a admis că tatăl său a condus structurile securității comuniste, dar a negat implicarea acestuia în acțiuni violente.

Un securist inteligent, cinic și dur

O a doua mărturie, pe care o publicăm azi (facsimil sus), arată cum se implica Alexandru Rafila în anchete.

CNSAS a confirmat existența unui ofițer de Securitate numit Alexandru Rafila care a condus Serviciul Securității Arad între 1948 și 1949.

Mărturia descoperită în  procesulcomunismul.com  aparține lui Gheorghiță Viorel, acuzat că a uneltit împotriva ordinii sociale și că a simpatizat cu Mișcarea legionară. Va fi condamnat la 10 ani de închisoare.

Faptele se petrec în anul 1948, la Arad. Sunt anchetate și judecate „elementele legionare elevi şi studenţi F.D.C. din jud. Arad”, potrivit rechizitoriului.

Ancheta

„Camera, spaţioasă; biroul, masiv; biblioteca, de formă; pe jos, covoare persane; aparent, ambianţă elevată, luminoasă, îmbietoare la dialog. Nimic din rigiditatea cazonă, nimic deza­greabil, nimic ameninţător. Locatarul, până la proba contrară, curând oferită, un domn. Un tovarăş inteligent, cinic, crud, dar domn.

Incompatibilitatea, absurdul au aici concreteţe. Răspun­de la numele Rafila. Maiorul Rafila, comandant, relativ tânăr, roşcat, masiv, afişând o excesivă eleganţă vestimentară; origi­nar din Dezna, adică din judeţ. Tatăl, român; mama, rusoaică. S-au cunoscut în prizonieratul primului război mondial. (istoricul Mădălin Hodor susține că Rafila senior s-a născut în URSS n.red.)

Pregăti­rea, medie; profesiunea, maistru tinichigiu, la depoul CER., aşa se spunea. Mă priveşte cu aere de satrap, sigur de sine. "Ce mai aştepţi, desfă-i cătuşele!" Comisarul, parcă mai timorat ca mine, execută prompt. "Ei, cum e? Credeai că o să scapi? Noi procedăm ştiinţific şi, ca atare, nu greşim. Ştiinţific. Şi acum, că l-am văzut, duceţi-l la arest!...

Celula, nu cu mult mai lungă de doi metri, lată de unu şi jumătate, scundă, boltită, fără fereastră, amenajate în pivniţa unei case naţionalizate, avea un singur prici?... Ce voi face? De cel puţin două zile nu am pus în gură nimic.  Tensiunea nervoasă îmi alunga foamea, aşa că raţia, 400 g de pâine şi apă, nu mi se părea un chin. 

Ancheta a început chiar de a doua zi…

La data arestării mele (Gheorghiță Viorel n.red.), cazul era clarificat, faptele erau cunoscute, membrii lotului identificaţi, marea lor majoritate erau arestaţi şi depuşi la penitenciarul din Arad, dacă nu cumva chiar transfe­raţi la închisoarea Militară Timişoara, în vederea procesului. Cunoscând starea de fapt, am recunoscut şi confirmat cele cunoscute şi reţinute în sarcina mea, în anchetele anterioare. Procesul, se pare, era pe rol, iar anchetatorul mă zorea să scriu, pentru ca judecarea mea să se consume deodată cu a între­gului lot şi nu în contumacie…

Arestul era relativ mic, sergentul de pază, permanent în faţa uşii mele. Pe aproape era şi o sobă de tablă, mai mult un fel de improvizaţie, ca singura sursă de încălzire a întregului arest. La răstimpuri auzeam paşi, paşii deţinuţilor în drum spre toaletă. Mai rar, bătăi în uşă şi cereri şoptite. Am recunoscut într-o zi vocea Părintelui Felea. Cerea să i se aducă D.D.T., sau să i se permită să-şi fiarbă rufele, că l-au năpădit păduchii… "

În aprilie 1949, deținuților li se comunică data procesului. „Paza e alcătuită din militari în termen. Prezenţa securităţii, imperceptibilă”, notează deținutul politic Gheorghiță Viorel.

Procesul

Sunt reținute și judecate peste 30 de persoane din județul Arad. Cel care s-a ocupat nemijlocit de întocmirea și care semnează referatul este locotenentul de securitate Maier Lazăr.

Plecarea spre pușcărie

„Vestea că, în scurt timp vom pleca spre închisorile de execuţie, elevii, spre Târgşor, studenţii, spre Piteşti, muncitorii şi ţăranii, spre Gherla, răzleţii, spre Aiud, a însemnat pentru noi tristeţe. Nu atât necunoscutul ne îngrijora, cât sfărâmarea statu-quo-ului, risipirea căldurii şi certitudinilor oferite de comuniune... Până una-alta, rumoarea plecării, agitaţia aceea nervoasă, specifică dislocărilor, era prezentă peste tot”, își încheie deținutul Gheorghiță Viorel mărturia care poate fi citită în procesulcomunismului.com.

Citește și:  Este Alexandru Rafila, candidatul PSD, fiul torționarului Alexandru Rafila, șeful Securității Arad?

Cine este Gheorghiță Viorel

·        1922 - Viorel Gheorghiță (Giorgiță) se naște la 27 septembrie în comuna Gurahonț, județul Arad, în casa unei familii de țărani.

·        1932-1933 - Frecventează cursurile Școlii de Arte și Meserii din Baia de Criș - județul Hunedoara.

·        1935-1942 - Frecventează cursurile Școlii Normale “Dimitrie Țichindeal” din Arad.

·        1942 - Prima arestare. E judecat și condamnat la 6 luni închisoare corecțională de Tribunalul Militar din Timișoara, pentru “propagandă în favoarea unui fost partid politic” (Totul pentru Țară). E încarcerat la închisoarea militară din Timișoara, apoi e transferat la închisoarea județeană Arad.

·        1943-1944 - Participă, ca simplu soldat, la luptele de la Efrimofca, Nicolaev, Dalnic, în Ucraina, la luptele de pe Nistru, localitatea Talmaz, unde e surprins de 23 august. Scapă de prizonierat ca prin minune.

·        1945 - Își definitivează studiile la Școala Normală, calificându-se ca învățător.

·        1945-1948 - Frecventează cursurile Academiei Teologice Ortodoxe din Arad, începând cu anul 1946 și pe cele ale Facultății de Filozofie din Cluj.

·        1948-1949 - Cea de-a doua arestare. E anchetat la Securitatea din Oravița, Timișoara și Arad. E judecat de Tribunalul Militar din Timișoara și condamnat la 10 ani m.s. pentru uneltire, Art.209 al III C.P.

·        1950 -1951 - La închisoarea de execuție Pitești. E supus procesului de demascare și reeducare. Ultima serie.

·        1951 - La inchisoarea Gherla.

·        1952 - În colonia de muncă, la minele de plumb, Baia-Sprie.

·        1952-1958 - Aiudul.

Sursa:  wkipedia.org