Ei au solicitat, de asemenea, să utilizeze plasturii pe pacienții internați, pentru a vedea dacă ajută la reducerea simptomelor, dar și pe pacienții de la terapie intensivă.
Cercetătorii vor să vadă dacă poate fi prevenită „furtuna de citokine”, o suprareacție rapidă a sistemului imunitar, ce duce, de multe ori, la moarte, în cazurile grave de COVID-19.
Pe baza literaturii științifice actuale și pe noi date epidemiologice care arată că fumatul pare a fi un factor protector împotriva infecției cu SARS-CoV-2, echipa de cercetători condusă de Changeux a avansat ipoteza că receptorul nicotinic al acetilcolinei (nAChR) joacă un rol cheie în fiziopatologia infecției cu Covid-19 și ar putea reprezenta o țintă pentru prevenirea și controlul bolii.
Alte cercetări arată că enzima de conversie a angiotensinei (ACE2) este un receptor principal pentru SARS-CoV-2.
Relația dintre nicotină și ACE2 a fost explorată anterior, în bolile cardiovasculare și pulmonare.
De asemenea, există dovezi puternice a unei acțiuni neurotrope a infecției cu SARS-CoV-2 și s-a demonstrat că β-coronavirusurile, din care face parte și SARS-CoV-2, nu își limitează prezența la tractul respirator.
Potențialul neuroinvaziv al SARS-CoV-2 se pare că joacă un rol în insuficiența respiratorie a pacienților cu Covid-19.
Cercetătorii francezi pleacă de la ipoteza că virusul ar putea pătrunde în organism prin neuroni ai sistemului olfactiv și / sau prin plămân, ceea ce duce la diferite caracteristici clinice cu rezultat diferit și contrastează cu punctul de vedere acceptat în prezent că ACE2 este receptorul principal al SARS-CoV- 2 pentru intrarea sa în celule.
Pe baza unui sondaj epidemiologic pe Covid-19, timpul mediu de la primul simptom până la dispnee a fost de 5 zile, până la internarea în spital a fost de 7 zile, iar până la terapia intensivă a fost de 8 zile.
Prin urmare, perioada de latență reprezintă timpul pentru ca virusul să intre în sistemul nervos, să invadeze tulpina creierului și să afecteze neuronii medulari ai centrelor respiratorii.
O variabilitate a semnelor neurologice a fost observată la pacienții cu anosmie (lipsa mirosului), ce arată în general o evoluție ușoară, fără atac pulmonar, în contrast cu cei fără anosmia, ceea ce sugerează o diversitate în modul de proliferare și / sau progresie a virusului.
Cu mai mult de 20 de ani în urmă, cercetătorii Mohammed, Norrby & Kristensson, într-un studiu de pionierat, au arătat că o mare diversitate de viruși (Poliovirus, virus Herpes simplex, virus West Nile, virusul Stomatitei Vesiculare, virusul gripal H1N1), intră în epiteliul olfactiv și progresează mai întâi pe calea olfactivă în direcție anterogradă și apoi în mod retrograd către neuronii reticulari.
Această schemă a căii de infecție olfactivă a fost extinsă recent la Covid-19, plecând de la ipoteza că nAChR are un rol foarte important în infecția cu SARS-CoV-2.
Sistemul nervos, prin nervul vag, poate inhiba în mod semnificativ și rapid eliberarea factorilor necrotici în macrofage și atenuează răspunsurile inflamatorii sistemice. Acest mecanism fiziologic, denumit „calea antiinflamatoarelor colinergice”, are implicații majore în imunologie și în terapeutică.
Producția de citokine a macrofagelor - unul dintre principalele tipuri de celule găsite în lichidul bronhoalveolar - se află sub controlul fiziologic al acetilcolinei prin nAChR. Profilul acestor citokine arată analogii izbitoare cu sindromul furtunii de citokine descris într-un subgrup de pacienți cu Covid-19.
Nicotina s-a dovedit a fi eficientă în reducerea producției și a inflamației de citokine macrofage în cazurile de pancreatită și peritonită.
Un tratament nicotinic în COVID-19 ar putea bloca SARS-CoV-2 prin interacțiunea ACE2 – nAChR și ar trebui acționat mai devreme decât sunt necesare terapiile anticitokine.
Celulele epiteliale bronșice umane conțin nAChR. Acestea sunt ținte posibile ale infecției plămânului, care are loc concomitent sau ca urmare a neuroinfecției.
Până de curând, nu s-au putut trage concluzii ferme din studiile care evaluează procentul fumătorilor din bolnavii de Covid-19. Toate aceste studii, deși au raportat rate scăzute ale fumătorilor, cuprinse între 1,4% și 12,5%, nu au luat în considerare principalele variabile, vârsta și sexul fumătorilor.
În studiul specialiștilor francezi au fost luate în considerare principalele variabile ale fumătorilor, adică vârsta și sexul, dar și cele legate de COVID-19, statutul intern sau ambulatoriu al pacienților, și s-a ajuns la un procent sub 5%.
Față de populația generală franceză, fumătorii suferinzi de Covid-19 au fost cu 80,3% mai puțini printre pacienții din ambulatoriu și cu 75,4% mai puțini printre pacienții internați. Astfel, fumatul pare a fi un factor de protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2.
Cercetările francezilor au ajuns la concluzii similare celor publicate în New England Journal of Medicine luna trecută, care arată că 12,6 la sută din 1.000 de persoane infectate cu SARS CoV2 în China erau fumători.
Deși chimia fumului de tutun este complexă, aceste date sunt în concordanță cu ipoteza că rolul său protector are loc prin acțiunea directă asupra diferitelor tipuri de nAChR prezente în neuroni, celule imune (inclusiv macrofage), țesut cardiac, plămâni și vase de sânge.
Există dovezi structurale care susțin ipoteza că virusul SARS-CoV-2 este un blocant nAChR.
Nicotina poate fi sugerată ca potențial agent preventiv împotriva infecției cu Covid-19.
Atât dovezile epidemiologice/clinice, cât și rezultatele prin simulări pe computer sugerează că infecția cu SARS CoV2 este o boală a nAChR care ar putea fi prevenită și controlată de nicotină.
Nicotina ar concura steric sau alosteric cu legarea SARS-CoV-2 la nAChR. Acest lucru legitimează utilizarea nicotinei ca agent de protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2 și a deficitelor ulterioare pe care le provoacă în sistemul nervos central.
Astfel, pentru a preveni infecția și retro-propagarea virusului, cercetătorii francezi plănuiesc o testare terapeutică împotriva Covid-19 cu plasturi de nicotină (și alți agenți nicotinici) sau alte metode de administrare (cum ar fi adulmecarea / mestecarea) la personalul medical care lucrează în unitățile de COVID-19, la pacienții spitalizați și apoi la populația generală.
Interesant este faptul că ivermectina, care s-a dovedit recent că inhibă replicarea SARS-CoV-2 în celulele in vitro, este un modulator alosteric pozitiv al nAChR .
Nu trebuie uitat că nicotina este un drog responsabil de dependența de fumat, iar acesta are consecințe patologice severe, rămânând un pericol grav pentru sănătate.
Ceea ce propun cercetătorii francezi este administrarea, în condiții controlate, a unor agenți nicotinici, în tratarea bolii Covid-19.
