De anul trecut guvernul de la Kiev anchetează Biserica Ortodoxă Ucraineană, anterior subordonată Patriarhiei Moscovei, acuzând-o de propagandă pro-rusă. Dar există inamici în sânul bisericii ucrainene și cât de mulți sunt colaboratorii Moscovei? întreabă The Guardian care a realizat interviuri cu experți și reprezentanți ai acestei instituții, care susține că s-a rupt de Moscova și condamnă ferm agresiunea rusă în Ucraina.

Guvernul ucrainean a decis să rezilieze contractul de închiriere încheiat cu Biserica Ortodoxă Ucraineană pentru complexul Mănăstirea Peșterilor din Kiev pe motiv că au existat încălcări ale regulilor de folosință ale spațiilor și s-au descoperit dovezi ale unor activități pro-ruse. Starețul mănăstirii, mitropolitul Pavlo , a fost plasat sub arest la domiciliu, iar autoritățile ucrainene au făcut percheziții și au pus sub inculpare mai mulți clerici.

Părintele Mikola Danielvici, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliată anterior Moscovei, admite că „există unele probleme care au nevoie de rezolvare”, dar că susține urmărirea responsabilității individuale, și nu colective.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat anul trecut, după demararea investigației, că nu se va permite niciunei organizații religioase care cooperează cu Rusia să continue să lucreze din interiorul statului ucrainean.

Astfel că Biserica Ortodoxă Ucraineană a primit decizia de a evacua sediul de la Mănăstirea Peșterilor. Aceasta a dat însă în judecată guvernul de la Kiev și a refuzat să părăsească complexul.

Totuși, de când a fost trimis ordinul de evacuare, preoți, călugări și seminariști au fost văzuți încărcând bagaje în camioane, relatează The Guardian.

„Mama Rusia”

Ancheta a fost declanșată de o filmare nedatată în care credincioși ai mănăstirii se roagă pentru „Mama Rusia” - un gest de neadmis și un păcat de neiertat în contextul în care soldații ucrainenii sunt uciși într-un război declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.

Totuși, ierarhii bisericii contestă acuzațiile argumentând că instituția a rupt total legăturile cu Moscova după invazie și respingând vehement ideea că acceptă influența, controlul sau sponsorizarea Rusiei.

Mai mult, insistă că și în trecut cele două Biserici erau unite doar de legătura canonică cu Patriarhia Moscovei în calitate de biserică originară și că în rest s-a autoadministrat inclusiv financiar.

În cadrul unui interviu mitropolitul Clement, șeful biroului de presă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a susținut că ancheta deschisă de guvernul de la Kiev este un complot pus la cale de agenți ruși din administrația prezidențială în scopul de a sădi dezbinare printre ucraineni.

Episcopul a mai susținut că înregistrarea video de la o slujbă la Mănăstirea Peșterilor a fost de fapt manipulată și că a fost suprapus fondul sonor.

„Vedeți cumva pe cineva cântând în filmare? Am ajutat și continuăm să ajutăm țara în vreme de război pentru că mulți credincioși ortodocși ucraineni luptă în armată”, a spus el.

În pofida acestor afirmații au fost numeroase cazuri de înalți clerici din această biserică care au propagat narațiunile Kremlinului și înainte de invazie, inclusiv ale celor care în interviuri televizate au afirmat că peninsula Crimeea aparține Rusiei sau că conflictul din Donbass este de fapt război civil.

În plus, perchezițiile efectuate de serviciile ucrainene de securitate au scos la iveală literatură pro-rusă, steaguri și chiar pașapoarte rusești.

Mai mult decât atât, serviciile au făcut publice conversații interceptate în care al doilea prelat al bisericii, mitropolitul Pavlo ar fi surprins omagiind ocupația Hersonului de către Rusia și aducând în discuție teoria conspirației lansată de Rusia precum că un obiectiv al invaziei ar fi laboratoarele de arme biologice americane care ar exista pe teritoriul Ucrainei.

Inamici în sânul Bisericii Ortodoxe Ucraiene?

În acest context, problema nu este dacă unii membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au convingeri pro-ruse sau poate că sunt în slujba Kremlinului, ci cât de răspândite sunt acestea și dacă măsurile autorităților sunt justificate.

Este problema pe care a semnalată Biroul pentru drepturile omului al ONU care și-a exprimat preocupări în acest sens.

„FSB (serviciile federale de securitate) caută să acționeze nu neapărat prin prganizație, ci prin anumiți membri activi din cadrul acesteia”, apreciază Serghei Chapnin, cercetător de studii ortodoxe la Universitatea Fordham (New York), care e de părere că majoritatea celor cu simpatii rusești se găsesc mai degrabă în ierarhia superioară.

Ciril Hovorun, un teolog care a fost un membru senior al bisericii afiliate la Moscova dar a trecut la biserica ucraineană independentă a comparat situația înfiltrării rusești cu scandalurile de pedofilie din Biserica romano-catolică: ca și acolo, ierarhii știu cine sunt colaboratorii, dar pentru a proteja biserica ascund totul sub preș.

„Unii dintre acești episcopi sunt precum agenții FSB”, spune el, explicând că deși nu sunt colaboratori preferă să mintă în interesul congregației.

„Kremlinul și-a dat seama că pentru a controla biserica e suficient să-i controleze pe episcopii săi” astfel că a investit resurse ca să le cumpăra acestora loialitatea.

Așa se explică faptul că în cadrul bisericii s-a creat un dezechilibru în care există simpatii pentru cauza rusă printre episcopi, în timp ce clericii de nivel inferiori sunt extrem de nemulțumiți din această cauză și sunt complet deconectați sau nu înțeleg ce se întâmplă.

Șeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene , Mitropolitul Onufrie, insistă că a rupt toate legăturile cu Moscova, denunțând invazia rusă cu termenul de „agresiune” în februarie, ca în mai 2022 sinodul să declare independența de Patriarhia Moscovei.

Lumea rusă

Totuși, această schimbare nu a convins, iar societatea ucraineană nu are încredere în acești episcopi, spune Hovorun.

Parțial, problema are legătură cu faptul că acești prelați au fost educați în credința că Ucraina face parte din lumea rusă. Mitropolitul Onufrei „crede în mod autentic în adâncul său că există o conexiune spirituală profundă între Ucraina, Rusia și Belarus”.

Iar ce face Kremlinul este să exploateze conceptul lumii ruse pentru a obține sprijinul clericilor, explică teologul ucrainean, precizând că este imposibil să separi ideea de propagandă, atât de întrepătrunse sunt, mai ales că ideea datează din perioada țaristă.

Un exemplu grăitor este al oligarhului Vadim Novinski, devenit diacon al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a mers până la a nega faptul că patriarh Kiril al Moscovei susține războiul Rusiei în Ucraina sau că biserica poate fi folosită de Kremlin drept vehicul al influenței, deși afirmațiile publice ale acestuia sunt cunoscute.

Noviski, care are cetățenie ucraineană și a fost sancționat de Kiev pentru că este pro-Rusia, insistă totodată că sprijină Ucraina.

„Onufrie știe că există colaboratori, dar nu vrea să se ocupe de ei și asta este o mare problemă", a spus Hovorun.

Între timp, tot mai mulți credincioși și clerici de nivel inferior ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene își declară fidelitatea față de Biserica Ortodoxă a Ucrainei a cărei autocefalie a fost recunoscută în 2019 de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Pe de altă parte, atât Biserica Ortodoxă Ucraineană, cât și Biserica Ortodoxă Rusă consideră această independență o schismă.

Serviciile de informații militare ucrainene au sugerat chiar să se schimbe preoți loiali Moscovei cu prizonieri de război ucraineni.

În pofida faptului că sunt cetățeni ucraineni, Kievul a făcut deja schimburi ale unora dintre preoții puși sub acuzare cu prizonieri de război ucraineni, a declarat duminică șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasil Maliuk, pentru Interfax News - unii dintre acuzați au fost deposedați de cetățenie. „Inamicul își prețuiește foarte mult agenții în sutană - e adevărat, o astfel de persoană a fost schimbată pentru 28 de militari ucraineni", a declarat Maliuk.

Hovorun și Chapnin susțin că actuala politică este o greșeală și nu va putea eradica ideile pro-rusești. Săptămâna aceasta, poliția s-a postat la Mănăstirea Peșterilor, provocând un reacții indignate din partea bisericii și a credincioșilor săi.

Credincioșii cu care jurnaliștii The Guardian au stat de vorbă după ce au început perchezițiile la nivel național au spus că ei cred că perchezițiile sunt o pedeapsă de la Dumnezeu, la 100 de ani după ce țarul rus Nicolae al II-lea a fost ucis de bolșevici la Sankt Petersburg.