Cazul șocant al elevului violat de colegi în toaleta școlii „Nicolae Titulescu” din Capitală ne arată încă o dată fața hâdă și profund bolnavă a unui sistem care, în loc să ne educe copiii, să aibă grijă de siguranța și integritatea lor, ni-i aruncă în cușca cu lei și-i lasă să se descurce singuri. Mai mulți specialiști în educație au explicat pentru „Adevărul” de ce nu reușește școala românească să-și protejeze copiii și ce ar fi de făcut acum, în ultimul ceas.

Elevi care se bat cu pumnii și picioarele sub ploaia de încurajări a celor care îi filmează. Elevi agresați de colegi, unii dintre ei abuzați chiar de profesori. Elevi care flutură cuțitele prin clasă, care se droghează în bănci, își umilesc dascălii până la lacrimi și îi amenință. Mai nou, elevi violați în toaletă. Iată, pe scurt, radiografia școlii românești de astăzi. Un mediu toxic, nociv, unde, de cele mai multe ori, ne trimitem copiii cu teamă. Ce este de făcut? Răul ar trebuit căutat adânc în profunzimile sistemului și retezat din rădăcină. Avem nevoie de o schimbare totală de paradigmă, o legislație de secol 21, reguli și sancțiuni, sunt de părere specialiștii consultați de „Adevărul”.

Povestea pe scurt: în decembrie anul trecut, un elev de zece ani, care învață la școala „Nicolae Titulescu” din Capitală, a fost violat în toaletă de un elev mai mare. „Agresorul avea o glugă trasă pe față, iar copilul nu i-a văzut chipul”, a declarat pentru „Adevărul” Dan Tita, președintele Federației Naționale a Părinților din sectorul 1. „A fost dus la spitalul „Grigore Alexandrescu”, acolo unde medicii au confirmat abuzul, iar apoi au fost alertate poliția și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Ulterior, fost scos și un certificat medico-legal”, a mai precizat acesta.

Și mai grav este însă faptul că vorbim despre o agresiune cu repetiție, căci băiatul a mai fost abuzat sexual și acum doi ani, pe când era în clasa pregătitoare. Tot în toaletă și tot de un coleg în vârstă de 11 ani. Atunci, însă, scandalul a fost aplanat. Cineva nu a avut nici un interes să pună paie pe foc. Motiv pentru care agresorul a fost mutat din școală, victima a fost consiliată de psihologi de la Protecția Copilului, iar povestea a fost dată uitării. Până de curând, când băiețelul a retrăit coșmarul. Vorbim despre un copil fără nici o vină, cu traume profunde, care îl vor urmări întreaga viață. „Este un mod abuziv de a-și descoperi sexualitatea și asta își va lăsa amprenta asupra acestui copil. El va avea nevoie de terapie ani de zile, doar că amintirea n-o poate șterge nimeni și nimic”, ne-a declarat psihologul Ovidiu Telegescu.

Vorbim despre o atrocitate greu de imaginat și cu care nici un părinte nu s-ar putea împăca vreodată, un caz oribil, care dezvăluie fața hidoasă a unui sistem de învățământ putred, găunos, unde nimeni nu ridică nici un deget și nu-și asumă nici o vină. Un spațiu care ar trebui să-i protejeze, să-i educe, să-i crească oameni frumoși se transformă pe zi ce trece într-o junglă unde copiii sunt lăsați să se descurce fiecare cum poate.

Despre educația sexuală și lucrurile pe care le ascundem sub preș

„Este o realitate cruntă, dar care nu ar trebui să mai mire pe nimeni. La ce să ne așteptăm dacă educația sexuală lipsește cu desăvârșire din școli?”, se întreabă retoric psihologul Ovidiu Telegescu. „Nu sunt lucruri pe care să le ascundem sub preș. Copiii își iau informațiile fiecare de pe unde apucă. Fără să fie avizate de vreun specialist. Fără a discuta despre ele. Acasă nu se vorbește despre asta. Copiilor le este rușine să-i întrebe pe părinți, părinților este rușine să le explice copiilor sau nu se pricep s-o facă. Atunci, să-i lăsăm pe alții care se pricep. Căci pentru asta există specialiști”, continuă psihologul. „Educația sexuală ar trebui să fie obligatorie în școli. Dar, atenție! Trebuie făcută de specialiști, de medici, de psihologi. Nu de diriginte sau de profesoara de biologie. Evident, aceste cursuri trebuie gândite pe segmente de vârstă”, mai spune specialistul. „Dacă ar fi existat educație sexuală în școli, dacă ar fi existat educație pentru sănătate, dacă ar fi existat programe de educație sportivă, astăzi nu ne-am fi confruntat cu această problemă”, continuă expertul. După 12, 13 ani, copilul se află la vârsta exploziei hormonale. Acești hormoni trebuie „consumați” pozitiv. Cum? Prin sport! „Dacă sport nu fac, în schimb stau pe TikTok, dacă alimentația este și ea plină de hormoni de creștere..la ce să ne așteptăm? Rezolvarea este la îndemâna noastră. Trebuie doar să vrem”, mai spune Ovidiu Telegescu

Conducerea școlii a încercat să mușamalizeze povestea de acum doi ani, acuză părinții victimei, iar acum se pare că o face din nou. „Nu vor să strice imaginea școlii, motiv pentru care au încercat să nu facă prea multă vâlvă. Au avut grijă ca atât primul scandal cât și al doilea să aibă loc departe de ochii lumii, totul să aibă loc cu ușile închise”, acuză Dan Tita. „Ascundem problemele. Fugim de ele pentru că ne creează nouă probleme de imagine. Uităm că acolo trebuie, de fapt lucrat, insistat. Dacă școala este prima care neagă sau ascunde, care se debarasează de problemă și o aruncă în brațele altuia, asta nu înseamnă că a rezolvat ceva ci doar că a pasat răspunderea”, completează și psihologul.

Într-adevăr, conducerea școlii a tăcut mâlc, iar ieri a dat publicității un comunicat de presă în care pune că „punem întotdeauna interesulelevilor noștri pe prim plan”.

Reprezentantul părinților sectorului 1 are însă câteva întrebări esențiale la care, deocamdată, nimeni nu a venit cu vreun răspuns: „Dacă acel copil a fost abuzat acum doi ani în toaletă, normal ar fi fost ca școala să desemneze o persoană care să-l însoțească mereu la toaletă. Cum să-l lași să se ducă singur, din nou? Vorbim despre un elev abuzat sexual chiar acolo. De ce nu s-a luat o astfel de măsură? Apoi..de ce învățătoarea nu s-a sesizat când și-a dat seama că elevul întârzie la clasă? De ce nu s-a dus după el? Un abuz sexual nu se consumă într-un minut. Copilul a lipsit o vreme din clasă. Și ce măsuri au fost luate în cazul primului elev abuzator? Este consiliat și el psihologic? Sau doar l-au mutat la altă școală ca să scape de responsabilitate?”

Într-adevăr, și psihologul Ovidiu Telegeanu atinge acest subiect. „În general, în astfel de situații, trebuie lucrat atât cu victima, cât și cu agresorul. Dacă acesta, să spunem, este privat de libertate, pe perioada aceea cine lucrează cu el la reabilitarea problemei cu care a venit? Pentru că, dacă este lăsat așa, privarea de libertate nu face nimic. Eventual, creează o frustrare în plus. Pedeapsa în sine ar trebui să vină și cu rezolvarea problemei”.

Nu în ultimul rând, părintele întreabă despre măsurile care au fost luate de conducerea școlii pentru siguranța tuturor copiilor. „Părinții susțin că nici acum doi ani nu au văzut vreo schimbare. Normal ar fi fost să se ia măsuri suplimentare de pază și securitate. Nu au ridicat un deget! Nu au făcut nimic! Și iată, nenorocirea s-a întâmplat din nou. Culmea! Victimă este același copil!!”, mai spune Dan Tita. Copil care, pentru a fi protejat, a fost transferat din această școală la o alta. „A fost decizia părinților. Transferul a avut loc în ianuarie anul acesta, cu ajutorul celor de la inspectorat. După care mama a decis să facă publică povestea”, a mai precizat Dan Tita.

Ce ar trebui făcut pentru ca astfel de situații să nu se mai întâmple? Părintele cere instalarea camerelor de supraveghere video și audio în toate școlile din România, inclusiv în sălile de clasă. „Bullying se întâmplă în fiecare zi în fiecare școală din România. Însă camere de supraveghere nu vor profesorii, în primul rând, căci ar exista o dovadă a incompetenței la clasă a multora dintre ei. Am avea dovada că întârzie la oră sau stau pe telefon…Dar ar trebui să existe ca în toate locurile publice. De ce ne e teamă? Căci la imagini ar avea acces doar conducerea unității de învățământ respective și autoritățile, nu orice părinte. Identitatea copiilor ar fi protejată.”, mai spune președintele Federației Părinților din sectorul 1.

După cele dou incidente școala a organizat acțiuni de prevenire a bullying-ului

După cele două scandaluri mușamalizate printr-o tăcere de mormânt, conducerea școlii Nicolae Titulescu a organizat în data ded 9 februarie un eveniment care îi conștientizeze pe elevi cu privire la tot ce înseamnă bullying.

„Săptămâna aceasta, Centrul nostru de consiliere a participat la lansarea proiectului P.R.I.E.T.E.N.I.E la Nicolae Titulescu Middle School (Școala Gimnazială Nicolae Titulescu). Tema principală a evenimentului s-a axat pe explorarea de strategii pentru prevenirea si intervenția în bullying. Social Emotional Learning (SEL) și bullying (hărțuirea) sunt două aspecte importante ale educației care sunt interconectate în multe moduri. În liceul nostru sunt in dezvoltate două programe de SEL, unul axat pe trăsături de caracter și altul pe bunăstare emoțională (Clubul de wellbeing)”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a unității de învățământ . Despre cele două violuri care au avut loc aproape sub ochii profesorilor, nici un cuvânt însă! „Nu cred că acest eveniment a avut loc întmplător”, ne-a mărturisit președintele Federației Părinților din sectorul 1 al âCapitalei. Nu cred în coincidențe de genul acesta”, a mai spus el.

Ce ar trebui făcut? Să tăiem în carne vie!

Ce măsuri împotriva bullying-ului și a agresiunilor au luat alți directori de școli din țară? Se merge, în primul rând, pe ce spune legislația în domeniu. Iar apoi pe comunicarea permanentă cu părinții. Prof. Romeo Zamfir, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, unde învață aproape 1.000 de elevi, ne-a explicat cum se gestionează, la nivel de școală, un caz clasic de bullying. „Două eleve au fost amenințate cu moartea pe social media de mai mulți colegi. Am intervenit. Am identificat agresorii. Am vorbit cu diriginții, am convocat consiliul clasei. Am rugat și psihologul să vorbească cu copiii. Le-am dat o mustrare cu posibilitatea de scădere a notei la purtare. Există un trio de la care nu ne abatem: diriginți, psiholog și părinți. Alte metode nu avem la dispoziție. Avem camere pe holuri. Se poate apela la imagini. Avem 3 gardieni. Doi la intrări unul patrulează pe coridoare”.

Și prof. Ovidiu Cioară, directorul școlii generale din comuna Scărișoara, județul Alba, unde învață foarte mulți copii de etnie rromă, ne-a declarat că agresiunea și bullying-ul sunt comportamente care trebuie corectate în primul rând în familie. „Încercăm să avem o cât mai bună comunicare cu părinții acestor copii. Ei sunt, după părerea mea, principalii actori în această poveste”.

Însă prevenirea acestor atrocități care au loc între copiii de gimnaziu nu stă însă doar în amenințări cu nota scăzută la purtare, sancțiuni, pedepse sau discuții interminabile cu părinții care, cei mai mulți, își recunosc neputința. Schimbarea vine din interiorul sistemului care ar trebui curățat, demolat cu totul și ridicat apoi din nou. Cu alte legi, reguli, politici de educație și strategii.

Reacția ministrului Educației: un discurs lipsit de orice urmă de empatie

Povestea a ajuns pe masa ministrului educației Ligia Deca. Oficialul a trimis în inspecție mai mulți reprezentanți din cadrul instituției, dar și al Inspectoratului Școlar General. S-a întâmplat la trei zile după ce povestea a ajuns în spațiul public. Rămâne întrebarea: de ce abia acum?

"Urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind suspiciunea producerii unor fapte reprobabile în incinta unei unități de învățământ din Municipiul București, un reprezentant al Ministerului Educației s-a deplasat în cursul dimineții de astăzi, 4 martie, în școala în cauză, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București. În același timp, în limitele sale de atribuții, o echipă a Inspectoratului Școlar al Municipiului București verifică atât modul în care conducerea unității de învățământ a gestionat acest caz, cât și măsurile dispuse de aceasta, conform competențelor ce îi revin, în vederea soluționării aspectelor semnalate. Am solicitat Inspectoratului Școlar al Municipiului București să transmită Ministerului Educației concluziile cercetării. În aceeași măsură, reiterez obligația școlilor de a întreprinde demersurile prevăzute în Procedura privind gestionarea cazurilor de violență, care stabilește foarte clar pașii de urmat în cazul agresiunilor de orice tip, indiferent dacă sunt semnalate de elevi, cadre didactice sau părinți", a precizat ministrul Educației, Ligia Deca.

Iar mai departe spune: „Reiterez obligația școlilor de a întreprinde demersurile prevăzute în Procedura privind gestionarea cazurilor de violență, care stabilește foarte clar pașii de urmat în cazul agresiunilor de orice tip, indiferent dacă sunt semnalate de elevi, cadre didactice sau părinți".