În România post-sovietică se înregistrează 'o feminizare' a sistemului de justiție (presă)
Sistemul de justiție în timpul comunismului era un domeniu al bărbaților, care făceau scut în jurul bărbaților din elita conducătoare. Acest lucru a început să se schimbe odată cu venirea democrației și a capitalismului în anii '90, atunci când procurori și judecători prost plătiți de stat au renunțat la aceste slujbe pentru a deveni avocați și oameni de afaceri, deschizându-se astfel ușile pentru femei în acest domeniu. Rezultatul - 60% dintre procurorii și judecătorii actuali din România sunt femei, notează luni Associated Press. Majoritatea acestor femei erau eleve atunci când a căzut comunismul, în urmă cu 25 de ani. Astăzi ele creează un sistem de justiție independentă pe baza convingerii lor că nimeni nu este mai presus de lege.
'''Feminizarea sistemului de justiție'' ajută România să se debaraseze de statutul său de mlaștină a corupției și nepotismului, susține Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. ''Aceste femei își imprimă propria viziune asupra României. Înainte, ele nu puteau face acest lucru și acum fac asta într-o manieră curajoasă'', adaugă Pârvulescu.
Primul 'vânt al schimbării' a venit în 2005, după ce Traian Băsescu a fost ales președinte în urma unei campanii concentrate pe combaterea corupției. Anul următor, el a numit-o pe Laura Codruța Kovesi procuror general al României, prima femeie în acest post. La acea vreme ea avea doar 33 de ani. După aproape un deceniu, Kovesi este cea mai puternică femeie din România, conducând o campanie anticorupție care urmărește fără teamă cele mai puternice personaje ale României, continuă sursa citată.
În ultimele luni, procurorii anticorupție au pus sub acuzare un fost ministru de finanțe pentru luare de mită, l-au cercetat pe cumnatul premierului Victor Ponta sub suspiciunea de luare de mită și i-au investigat pe fratele, pe un colaborator apropiat și pe ginerele lui Traian Băsescu, amintește sursa citată.
În 2014, cazurile urmărite de DNA au dus la 1.051 condamnări, față de 743 în anul precedent. În acest an sunt așteptate și mai multe cazuri.
Printre cei condamnați începând din ianuarie 2014 s-au aflat un fost premier, șapte foști miniștri, un fost vicepremier, patru parlamentari, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistrați și doi magnați. Însuși Traian Băsescu, care și-a încheiat mandatul în decembrie, face obiectul unei anchete conduse de procurorul Adina Petrescu pentru acuzația de amenințarea publică a unui senator și tentativa de șantajare a unui senator care i-a acuzat familia de nereguli.
Kovesi, fostă jucătoare de baschet profesionist, a devenit magistrat în 1995. ''În urmă cu 20 de ani, se spunea că mandatul de procuror nu este pentru femei și că noi am renunța mai ușor. Sper că am înlăturat această prejudecată'', a declarat Laura Codruța Kovesi pentru Associated Press.
Kovesi și colegii săi sunt criticați constant de politicieni și în organele de presă ai căror patroni au fost ei înșiși condamnați pentru corupție. Ea are acum gărzi de securitate care îi asigură paza.
''Ceea ce surprinde este că acum corupția este prezentă la toate nivelurile și în toate sectoarele. Am văzut oameni care sunt anchetați și ei au ales să continue (pe calea) corupției, să se ascundă în spatele unor metode mai sofisticate și să mascheze mita'', a explicat procurorul-șef al DNA.
AP face referire și la procurorul Denisa Cristodor, în vârstă de 37 de ani, care 'a scris istorie' toamna trecută, când a instrumentat primul caz împotriva unui gardian de închisoare din perioada comunistă, suspectat de crime împotriva umanității. Cruciada lui Cristodor a început din convingerea că ororile epocii comuniste nu trebuie să rămână nepedepsite — indiferent cu cât timp în urmă au avut loc. În ultimul an, Cristodor l-a pus sub acuzare pe fostul comandant al închisorii de tristă amintire de la Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, și pe comandantul lagărului de muncă forțată de la Periprava, Ion Ficior,unde au murit peste 100 de oameni.
Cristodor a lucrat la dosarele Vișinescu și Ficior încă din 2013. Ea a vorbit cu zeci de martori, s-a deplasat la locuințele celor care erau prea bolnavi ca să se mai poată deplasa până la procuratură și a vizitat închisoarea de la Râmnicu Sărat. 'Ceea ce m-a surprins este faptul că (foștii deținuți) nu aveau nicio pretenție de ordin material, reparația istorică a fost de ajuns. A fost un regim de exterminare fizică și psihică. (Prizonierii) se trezeau cu zăpadă pe păr pentru că era foarte frig, iar apa le îngheța în căni. A fost inuman... Comunicau tușind în cod Morse', a declarat Cristodor pentru AP, în primul ei interviu pentru presă.
Pârvulescu spune că femei precum Kovesi și Cristodor au adus un nou respect față de justiție în România. 'Țările creștin-ortodoxe sunt societăți masculine, unde justiția este rezultatul negocierilor. Femeile sunt interesate de valori morale', spune el. AGERPRES
