Corupția are de acum două forme în România: marea corupție, care încă îi poate trimite pe oficiali la închisoare, și una de tip acceptabil, pentru care cei vizați vor răspunde doar cu o ridicare din umeri, scrie miercuri The Washington Post, într-un articol intitulat 'În România invadată de corupție, oficialii tolerează de acum micile abuzuri'.

Partidul Social-Democrat (PSD), aflat la guvernare, i-a șocat marți pe observatorii interni și internaționali adoptând o măsură de urgență vizând dezincriminarea abuzurilor la nivelul oficialilor soldate cu prejudicii sub echivalentul a 48.000 de dolari, consemnează publicația americană, care notează că mii de români au protestat împotriva acestei decizii, pe care au calificat-o drept o lovitură dată recentelor progrese în combaterea corupției cronice într-o țară a Uniunii Europene unde acuzațiile de mită, nepotism și abuzuri birocratice sunt la ordinea zilei.

Oficial, măsura urmărește prevenirea "suprapopulării închisorilor", într-un context în care, potrivit cifrelor publicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, condițiile tot mai precare din penitenciarele din țară au devenit o preocupare majoră în ultima vreme. Dar criticii afirmă că guvernul folosește acum suprapopularea închisorilor pentru a justifica grațierea aliaților săi politici, scrie The Washington Post, care citează Associated Press.

Ordonanța a fost adoptată chiar în ziua în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a compărut în fața tribunalului, pentru abuz de putere. Liviu Dragnea a fost deja condamnat pentru fraudă electorală în 2015 într-un caz separat, ceea ce l-a împiedicat să devină prim-ministru, iar acum este considerat pe scară largă inițiatorul ordonanței, menționează sursele citate.

Dragnea este politicianul de cel mai înalt rang confruntat cu un proces, dar problema de fond este de anvergură mult mai mare, afirmă procurorii. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anchetat în ultimii trei ani peste 1.000 de cazuri de abuz în serviciu, o creștere vertiginoasă față de anii precedenți, iar în prezent abuzurile în serviciu reprezintă circa o treime din anchetele anticorupție ale acestei agenții. Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a declarat marți pentru Associated Press că "această măsură va face irelevantă lupta anticorupție".

Printre criticii ordonanței s-a numărat și președintele Klaus Iohannis, amintesc AP și The Washington Post.

Măsura adoptată marți seara, în pofida protestelor de masă și avertismentelor din partea procuraturii și președintelui că acest lucru va submina lupta împotriva corupției, i-a alarmat pe critici prin momentul și viteza cu care guvernul de centru-stânga, instalat de mai puțin de o lună, a adoptat o propunere de care beneficiază aliații săi și oficiali confruntați cu acuzații de corupție.

Această evoluție "arată că guvernul este dispus să folosească metode clandestine, fără supraveghere, pentru a se proteja și promova", a declarat pentru AP Daniel Brett, profesor asociat la Open University.

În ultimii ani, România a fost privită ca lider regional pentru lupta îndârjită împotriva corupției vizându-i pe cei bogați și puternici, dar care s-a dovedit lipsită de popularitate în rândul politicienilor, adaugă AP.

AGERPRES