Odată cu declararea legii marțiale în teritoriile ucrainene anexate recent de Rusia, Vladimir Putin a acordat sarcini speciale autoritățile regionale și a înființat un organism guvernamental dedicat coordonării aprovizionării armatei ruse.

Aceste schimbări ar putea părea banale pentru rusul de rând. Și totuși, pas cu pas, Putin pune bazele unei restructurări fundamentale a politicii ruse, comentează Farida Rustamova și Maksim Tovkailo într-un articol preluat de The Moscow Times.

În baza acestor decrete semnate recent de Putin, guvernatorii rușii pot restrânge și mai mult libertățile civile, în timp ce Guvernul Federației Ruse are posibilitatea de a pune economia pe picior de război. Regiunile care pac parte din Rusia și cele anexate au primit puteri specifice. De exemplu, autoritățile din Crimeea, anexată de Rusia în 2014, pot reloca temporar rezidenții și pot institui restricții asupra celor care intră și ies din peninsula de la Marea Neagră. La Moscova, autoritățile pot limita circulația vehiculelor.

Un nou organism pentru gestionarea eforturilor de război

Dezamăgit de aliații săi naturali din serviciile secrete, Putin pare să mizeze de-acum încolo pe oficiali de rang înalt din aparatul birocratic civil. Consiliul de Coordonare, organismul guvernamental creat de Putin la jumătatea lunii octombrie și care tocmai a avut prima ședință, este condus de premierul Mihail Mișustin.

În esență, Putin a transmis Consiliului să transforme economia în așa fel încât să poată susține nevoile soldaților ruși trimiși la război în Ucraina. Noul organism ar urma să stabilească ținte de aprovizionare, să monitorizeze prețurile, furnizorii și logistica, să înlesnească dezvoltarea facilităților militare etc.

Deciziile luate de Consiliul de Coordonare sunt obligatorii atât pentru funcționari, cât și pentru întreprinderi. Mișustin a anunțat deja că o mare parte din sectorul de producție al Rusiei, inclusiv întreprinderile mici, va trebui să producă echipamente pentru armată.

O „actualizare” a verticalei puterii

Prin prisma puterilor primite, acest organism ar putea înlocui - într-o oarecare măsură - chiar și Guvernul Federației Ruse. În plin război cu Ucraina, Putin realizează efectiv reforme politice și își restructurează verticala puterii într-o tentativă de a ieși învingător. În prima sa întâlnire cu membrii Consiliului, Putin a declarat că a sosit momentul pentru o „actualizare” a sistemului de guvernare al Rusiei. „Acesta este motivul pentru care a fost creat Consiliul de Coordonare”, a precizat liderul de la Kremlin în fața oficialilor prezenți la ședință.

Refacerea structurilor de putere pe vreme de război este o recunoaștere de facto a faptului că Ministerul Apărării a eșuat în atingerea obiectivelor sale în Ucraina. Putin a pariat puternic pe un succes militar rapid, ceea ce nu s-a întâmplat.

Soldații ruși se plâng de luni de zile că nu dispun de suficiente arme, muniții, medicamente și rații. Situația aprovizionării nu s-a îmbunătățit nici după demiterea, în septembrie, a viceministrului responsabil de logistică, generalul Dmitri Bulgakov. Apoi, la scurt timp după decretarea mobilizării parțiale în Rusia, la sfârșitul lunii septembrie, eșecurile Ministerului rus al Apărării în privința aprovizionării au devenit vizibile pentru toți.

O nouă portiță de scăpare pentru Putin

De-acum, sarcina aprovizionării cade pe umerii aparatului birocratic civil. Într-un proces de luare a deciziilor de jos în sus, asemănător cu cel utilizat în timpul pandemiei de COVID-19, responsabilitățile sunt transferate către guvernatori și guvernul federal, care se presupune că înțeleg mai bine situația de la nivel local. Cu alte cuvinte, Putin caută să scape basma curată în cazul unui eșec al acestor măsuri nepopulare. Ba mai mult, își face o portiță pentru a-și spăla sau îmbunătăți imaginea prin umilirea unor guvernatori „iresponsabili” sau „indolenți” în fața camerelor de filmat.

Putin crede că a gestionat pandemia cu succes, în pofida faptului că Rusia are una dintre cele mai ridicate rate de decese. Criteriul cheie - și posibil singurul - în această evaluare este că noul coronavirus nu a afectat popularitatea personală a lui Putin și nici nu i-a pus în pericol regimul.

Modelul Stalin

În acord cu linia propagandei putiniste de a face paralele între conflictul militar în curs și cel de-al Doilea Război Mondial, unei instituții de presă aflate în slujba Kremlinului au comparat noul organism guvernamental din Rusia cu Comitetul de Stat pentru Apărare al lui Stalin, care a fost înființat în 1941. Acest comitet, care a funcționat până la înfrângerea Germaniei naziste, în 1945, a contribuit la transformarea economiei sovietice, iar deciziile sale au fost obligatorii pentru toate organele URSS.

Un oficial rus de rang înalt susține decizia lui Putin, apreciind că este corectă în ceea ce privește eficacitatea managementului în condiții de război. „După anunțul privind mobilizarea, amploarea sarcinii a devenit extraordinară. Trebuie să calculăm totul corect: ce vor mânca oamenii de pe front, ce vor purta etc.”, spune el. Prin urmare, unele întreprinderi ar putea să-și reorienteze producția pentru a fi la dispoziția armatei. „De exemplu, companiile care fac în prezent huse pentru scaune de mașină pot începe să coase uniforme militare”, explică oficialul citat de jurnaliștii Farida Rustamova și Maksim Tovkailo.

Alții, însă, sunt reticenți. Serghei Aleksașenko, fost viceministru al Finanțelor, este sceptic în privința punerii economiei ruse pe picior de război. El subliniază faptul că nu există principii de piață în contractele cu armata. „Ministerul Apărării a scos armele, a dat ordine și a stabilit prețurile”, explică Aleksașenko.

Porumbeii trec în fața șoimilor

Consiliul de Coordonare are în componența sa mai mulți oficiali civili decât militari. În afară de Mișustin, din noul organism mai fac parte primarul Moscovei, Serghei Sobianin, viceprim-miniștri și manageri financiari și economici de rang înalt (cu excepția notabilă a șefului Băncii Centrale). Trupa „siloviki” este formată din șefii Ministerului Apărării, Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serviciului de Informații Externe, Gărzii Naționale, Ministerului de Interne și Ministerului pentru Situații de Urgență.

Până de curând, oficialii civili s-au focusat pe menținerea stabilității economice și a iluziei în rândul rușilor de rând că războiul este undeva departe, cu puține consecințe pentru viața de zi cu zi. Izolarea relativ reușită a Rusiei de șocurile economice majore ale sancțiunilor - datorită eforturilor Băncii Centrale și ale guvernului - a fost cheia păstrării popularității lui Putin.

Dar acum, liderul de la Kremlin îi împinge pe oficialii civili în prim-plan. Ei sunt însărcinați să rezolve problemele de aprovizionare ale armatei și să ridice moralul trupelor prin îmbunătățirea condițiilor pentru soldați, asigurarea plăților promise la încorporare și a beneficiilor sociale pentru familiile lor în caz de necesitate.

Mișustin este acum managerul senior al efortului de război al Rusiei (după Putin). El va fi ajutat în acest rol de relațiile excelente pe care și le-a făcut cu FSB și alte agenții de securitate din Rusia în perioada mandatului său de zece ani la conducerea Serviciului Fiscal Federal. Cu toate acestea, el este cunoscut și pentru faptul că își dorește legături strânse cu Occidentul.

Mișustin este departe de a fi un șoim. Profilul său este în contrast puternic cu cel al fostului prim-ministru Dmitri Medvedev, care a devenit una dintre cele mai acerbe voci pro-război din rândul oficialilor ruși. Deși Mișustin nu este cu siguranță un liberal, totuși el nu a susținut niciodată cu adevărat acest război, subliniază Farida Rustamova și Maksim Tovkailo, citând surse neprecizate.

Serghei Sobianian, un vechi prieten al lui Mișustin, a fost la rândul lui ținut în ceață despre planurile lui Putin în privința Ucrainei. Înainte de război, Sobianin a fost chiar lăudat în mass-media occidentală, care a evidențiat interesul său pentru un design urban modern. După declanșarea invaziei, pe 24 februarie, Sobianin a depus eforturi pentru a minimiza impactul războiului asupra Moscovei. De exemplu, autoritățile moscovite au încercat să nu lase la vedere prea multe simboluri Z, pro-război, pe străzile orașului.

Șoigu, retrogradat în plan secund

Cu toate că aparatul birocratic civil include mulți oficiali îngroziți de invazia din Ucraina, Putin îi oferă prim-planul în eforturile de război. Până la urmă, este vorba de partea cea mai competentă a sistemului. În mod paradoxal, privilegiatele structuri de forță, cu bani, resurse și sarcini sporite, au fost incapabile să facă față cerințelor războiului.

În noua configurație, Șoigu este trecut în plan secund. I se încredințează doar sarcini ușoare, cum ar fi să rostogolească povești despre un presupus un complot ucrainean cu „bomba murdară”. Asta nu înseamnă că Putin ar intenționa să-l abandoneze pe vechiul său tovarăș de drum. La urma urmei, înlocuirea unui ministru al Apărării pe vreme de război, mai ales al unuia văzut drept a doua personalitate politică din țară, ar fi interpretată ca o recunoaștere a greșelilor comise de regim. Ori Putin evită cu orice preț să ajungă în situația de a admite că face erori.