În cea mai mare parte, Andrei Caramitru are dreptate în privința cheltuielilor aberante ale statului și da, nu subvenționezi căldura celor din Primăverii sau Cotroceni...
Andrei Caramitru, cunoscut pentru pozițiile sale neconvenționale în spațiul public, revine cu o analiză dură asupra motivelor pentru care România riscă falimentul. Fostul consilier guvernamental trage un semnal de alarmă cu privire la adevăratele cauze ale dezechilibrului bugetar. Potrivit acestuia, nu doar pensiile speciale și numărul bugetarilor cauzează mari pierderi, ci politicile sociale generalizate și ineficiența cronică a aparatului de stat.
„De ce dăm faliment, de fapt? Iluzia e că sunt prea mulți bugetari și că avem pensii speciale, deci - dacă reducem aici - prin miracol nu mai avem deficit. E fals. Da, sunt probleme mari astea. Însă, dacă am da afară 200.000 de bugetari și am elimina pensiile speciale, am reduce deficitul cam cu 2,5%. Deficitul e 8%. Nu e nici pe departe suficient. Problemele alea mari sunt altele și sunt reminiscență a comunismului.
Unde pierde România, conform analizei lui Andrei Caramitru
Problema REALĂ sunt gratuitățile și subvențiile - POMENILE. Și firmele de stat. Le luăm pe rând:
1. Pomana cu subvenția pentru încălzire în orașele mari, bogate - în special București. Cuplată cu pomana plafonării centrale a prețului energiei. O sumă amețitoare - undeva pe la 2-4% din PIB. Faliment.
2. Pomana, iarăși din orașele mari, bogate - cu transportul în comun și cu gunoiul. Și cu CFR-ul și cu metroul. E ieftin, măi, și de fapt poți să nu plătești nimic. Nu e bai, te reglezi cu nașul. E undeva la 1,5-2% din PIB. Faliment.
3. Pomana cu sănătatea „gratuită”. În orice țară normală, civilizată - 80% din populație plătește pentru sănătate. La noi, doar 35%. La noi, pensionarii nu plătesc sănătatea, deși jumătate din cheltuieli sunt alocate la ei. E ceva nemaivăzut la nivel mondial. Lipsesc așa vreo 3% din PIB. Faliment.
4. Pomana cu autostrăzile. Să fie moca, măi! Nu plătim ca în Franța, Spania, Italia, Grecia - oriunde pe kilometru. Nu plătim nimic, gratis să fie. Și de-aia nici nu prea avem. Vorbim de probabil 1 miliard de euro pe an. Faliment.
5. Avem 1.400 de firme de stat, dintre care 35% sunt în insolvență. Au 200.000 de angajați. Mare parte cu subvenții încrucișate și pierderi colosale. Vorbim iar de miliarde pe an. Faliment.
DECI - dragi guvernanți, mediu de afaceri și specialiști - NU mai vorbiți despre creșteri de taxe și măsuri de tăiere de angajați. Nu asta este tema! Tema e reprezentată de pomeni !!!
Atenție - nu spune nimeni să nu protejezi oamenii săraci ca să aibă acces la servicii publice. Asta însă se face cu ajutoare sociale țintite, NU cu pomeni generalizate care merg și pentru Țiriac, și pentru mine, și pentru cei din Primăverii sau Cotroceni, și pentru frații Tate din Voluntari. Ne împrumutăm pentru pomeni absurde și imense - și după dăm faliment. Nimic nu e gratis. Totul are un cost. Care trebuie să fie plătit de cineva, la final. Se aude?” a transmis Andrei Caramitru.
O radiografie economică amară
Dincolo de tonul vehement al declarației, analiza lui Caramitru scoate în evidență una dintre cele mai mari dileme ale politicilor publice românești: cheltuielile sociale care nu sunt corelate cu performanța economică. România, deși este membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri nerambursabile uriașe, reușește cu greu să mențină un echilibru bugetar, iar anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar estimat la peste 8% din PIB.
