În Calea Lactee se află mii de stele care nu s-au format din materia disponibilă în galaxia noastră
O echipă de astrofizicieni a descoperit câteva mii de stele tinere la marginea Căii Lactee care nu s-au format din acumulări de gaze şi praf cosmic provenite din galaxia noastră ci din materia "smulsă" de Calea Lactee din două galaxii pitice învecinate, Marele Nor al lui Magellan şi Micul Nor al lui Magellan, pe care Calea Lactee le va înghiţi la un moment dat, conform concluziilor a două studii publicate la 5 decembrie şi respectiv 15 decembrie 2019 în revista The Astrophysical Journal, informează vineri Live Science.
Aceste stele tinere au ieşit în evidenţă pentru că se află într-o zonă de la marginea Căii Lactee unde nu se mai aprind numeroase noi stele. Spre deosebire de zona centrală a galaxiei, mult mai aglomerată şi mai dinamică, regiunile de la marginea galaxiei nu dispun de suficient de multă materie pentru a produce noi stele. Analiza astrofizicienilor a arătat însă că stelele din această regiune sunt relativ tinere, ceea ce înseamnă că s-au format cu gaze şi praf cosmic ce nu provine din Calea Lactee.
"Această regiune este foarte, foarte departe", susţine Adrian Price-Whelan, cercetător la Centrul pentru Astrofizică Computaţională al Institutului Flatiron din New York şi coordonator al studiului publicat la 5 decembrie. "Este mai îndepărtată decât oricare alte stele tinere cunoscute din Calea Lactee, stele care se află de obicei în interiorul discului galactic. Aşa că imediat mi-a atras atenţia", a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că aceste stele s-au născut dintr-un tip "extragalactic" de materie, ţinând cont de locul unde au apărut. Prin spectroscopie, astrofizicienii au stabilit că cel puţin 27 dintre cele mai strălucitoare stele din această zonă a galaxiei au un conţinut metalic neobişnuit de mic, ceea ce indică atât faptul că sunt foarte tinere cât şi că materialul din care s-au aprins provine din exteriorul Căii Lactee.
"Suspectul de serviciu", conform celui de-al doilea studiu, este principalul braţ al Curentului lui Magellan, un nor de gaze cosmice ce se extinde dinspre Norii lui Magellan spre Calea Lactee. Problema este însă că acest flux de gaze nu este suficient de dens pentru a produce singur noi stele.
Ipoteza avansată de astrofizicieni pentru a explica acest lucru este că gazul provenit din Curentul lui Magellan a pătruns în interiorul Căii Lactee unde s-a întâlnit cu gazul cosmic din galaxie. Din ciocnirea lor s-a produs o undă de şoc a cărei presiune, combinată cu gravitaţia Căii Lactee, a dus la compresia unor părţi din gazul din Curentul lui Magellan. Particulele de gaz au rămas împreună, formând aglomerări în care presiunea şi temperatura au crescut suficient de mult pentru a declanşa procesul de fuziune nucleară a hidrogenului, actul de naştere al unor noi stele - o prezenţă neobişnuită la periferia Căii Lactee.
Conform cercetătorilor, această descoperire este importantă pentru că poate fi folosită pentru a indica localizarea exactă a Curentului lui Magellan în spaţiu, în condiţiile în care majoritatea metodelor folosite de astronomi pentru a calcula distanţa până la o stea sau până la o altă galaxie nu au o acurateţe la fel de mare şi pentru norii de gaze cosmice. Din această cauză, oamenii de ştiinţă au nevoie de repere după care să calculeze mai exact această distanţă, iar noile stele fac acest lucru posibil. Astfel, ei au ajuns la concluzia că acest curent de gaze cosmice se află la aproximativ 90.000 de ani lumină de Calea Lactee, mult mai aproape decât se credea.
"În cazul în care Curentul lui Magellan este mai apropiat de galaxia noastră înseamnă că va fi înghiţit de aceasta mai repede decât preconizau modele folosite până acum", conform lui David Nidever, profesor de fizică la Universitatea de Stat din Montana şi co-autor al studiului publicat la 5 decembrie.
Aceste noi date îi vor ajuta pe astronomi să realizeze modele de calcul mai precise cu privire la Norii şi Curentul lui Magellan, pentru a înţelege de unde provin şi ce se va întâmpla cu aceste obiecte cosmice în viitor, când se vor ciocni cu Calea Lactee.
"În cele din urmă, gazul provenit de la Curentul lui Magellan va alimenta maternităţi stelare în Calea Lactee. În prezent, galaxia noastră consumă gazul cosmic cu repeziciune, iar acest gaz care provine din exterior o va ajuta să-şi refacă proviziile, astfel încât noi stele se vor aprinde în Calea Lactee pentru o lungă perioadă de timp", a mai susţinut Nidever. AGERPRES
