Aproximativ 700.000 de persoane sunt afectate de virusul hepatitei C în România, iar anul trecut au murit 1.200 de pacienți din cauza acestei boli; în lipsa unei strategii naționale, numărul deceselor se va tripla, până în 2030, a apreciat managerul Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș", Adrian Streinu Cercel.

El a vorbit, marți, în cadrul conferinței "Hepatita C. Perspective asupra îngrijirii de durată", despre costurile testării și tratării, cu cele mai noi metode a persoanelor care suferă de această boală.

Streinu Cercel a atras atenția asupra faptului că noul tratament pentru hepatita C este mai eficient și aduce o îmbunătățire mai rapidă a stării de sănătate a pacienților, dar schema de tratament trebuie respectată cu strictețe de către bolnav. În caz contrar, a explicat Streinu Cercel, consecințele pot fi dramatice pentru pacient. Pacienții trebuie, de asemenea, monitorizați după tratament, motiv pentru care, a spus Streinu Cercel, terapia trebuie făcută în centre medicale universitare.

"În ultimii 10 ani, infecția cu hepatită C a crescut. Dacă nu se intervine în forță, până în 2030 putem asista la o dublare sau o triplare a deceselor", a adăugat acesta. Potrivit profesorului universitar, doar testarea completă a unui pacient costă aproximativ 1.500 de lei, iar terapia efectivă pentru această boală durează între 12 și 24 de săptămâni.

El a vorbit și despre importanța prevenției, a screeningului și a vaccinării, cu atât mai mult cu cât simptomele hepatitei C sunt ascunse.

La rândul său, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a vorbit despre responsabilizarea pacientului astfel încât acesta să se oblige să urmeze schema de tratament prescrisă de medic și chiar să semneze un acord în acest sens.

"Nu este deloc benefic să dau un tratament foarte scump și acel tratament să fie luat din 2 în 2. Rezultatele pe care le dau aceste tratamente sunt obținute în anumite condiții. (...) Mă gândesc să introduc o clauză (...) că, dacă nu îți iei tratamentul, la un nou tratament să contribui cu un procent important", a adăugat Ciurchea.

Tache Gheorghe, președintele Asociației Transplantaților din România, a apreciat, ulterior conferinței, că o asemenea măsură ar fi restrictivă. "Din punctul meu de vedere, nu trebuie să fie astfel de atitudini restrictive privind accesul la tratament al pacientului. Cred că sunt puține astfel de situații (de pacienți — n.r.) care au refuzat să își continue sau să își ia la timp tratamentul. (...) Că este un caz izolat, două — trei, hai să le analizăm punctual și în funcție de concluziile respective să luăm o decizie adecvată", a adăugat el.

Și Narcis Copcă, managerul Spitalului "Sfânta Maria" din Capitală — unde se realizează transplanturi de ficat—, a susținut că este nevoie de o strategie națională în privința bolilor de ficat. Copcă a spus că ar trebui, de asemenea, să existe un ghid de bune practici, care să fie urmat de medici. Managerul de la "Sfânta Maria" a afirmat că, în prezent, puțini medici își îndrumă pacienții care suferă de o boală cronică de ficat către varianta transplantului.

Potrivit studiilor prezentate de experți în cadrul conferinței, România ocupă locul II în Europa și locul IV în lume, în ceea ce privește decesul din cauza unor boli hepatice. Hepatita C este, potrivit reprezentanților de la Spitalul "Sfânta Maria", cea de a doua cea mai frecventă cauză a unui transplant de ficat, după ciroză.

Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Dan Zaharescu, a declarat că și situația producătorilor este una dificilă.

"Costul este extrem de ridicat, dar interesul e ca aceste produse să ajungă în mâinile pacienților", a spus el. De asemenea, Zaharescu și-a exprimat îngrijorarea privind "resursele financiare de care beneficiază sistemul". "Managementul bolilor devine tot mai costisitor. În ultimii 4 — 5 ani, nivelul fondurilor a rămas constant. 25 din 100 de pacienți își primesc tratamentul datorită taxei plătite de producătorii de medicamente. Dacă în viitorul apropiat situația nu se va ameliora, accesul pacienților la medicamente va fi din ce în ce mai limitat", a avertizat el.

Conferința "Hepatita C. Perspective asupra îngrijirii de durată" a fost organizată de Fundația Baylor Marea Neagră. Potrivit unui studiu realizat de fundație, "parteneriatul între sistemul public de sănătate și organizațiile non-guvernamentale sunt soluția îmbunătățirii sistemului de îngrijiri de durată pentru pacienții cu hepatită C".

Studiul calitativ "Hepatita C. Perspective asupra îngrijirii de durată" realizat de Fundația Baylor România în Dobrogea relevă faptul că îngrijirile medicale sunt satisfăcătoare pentru faza acută a bolii, dar răspund în mai mică măsură nevoilor pacientului cronic afectat cu HCV, care are nevoie de îngrijiri medicale și asistență de lungă durată. Alături de asistența medicală de care are nevoie, bolnavul necesită îndrumare pentru acces la tratament și sprijin pentru a pune în practică recomandările specialiștilor, dar și pentru modificarea stilului de viață.

Studiul face parte din Programul de testare și consiliere pe care Baylor România îl desfășoară din anul 2007. Fondurile alocate pentru continuarea programului Baylor până în 2018 sunt de 1,5 milioane de dolari americani și vor fi investite în regiunea Dobrogea, pentru îngrijirea pacienților cu boală cronică.

La studiu au participat pacienți cu HCV asistați de Fundația Baylor România, medici specialiști, psihologi și experți în politici de sănătate publică.

Baylor România este prima rețea privată de centre de testare HIV, hepatită B și hepatită C din România, care începând cu anul 1998 desfășoară programe de voluntariat, educație, depistare și prevenire a bolilor infecțioase. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii