Douăzeci și unu de lideri sunt invitați vineri și sâmbătă la summitul G20 de la Hamburg, nordul Germaniei - 19 șefi de stat și de guvern, plus doi reprezentanți ai Uniunii Europene - iar țările lor reprezintă 64% din populația mondială și 85% din puterea economică globală, relatează vineri agenția DPA, care face o scurtă prezentare a înaltelor oficialități care participă la reuniune.

Germania: Cancelarul Angela Merkel, în vârstă de 62 de ani, este gazda primul ei summit G20 într-un moment în care se află într-o poziție puternică atât pe plan intern, cât și internațional. Merkel pare a avea toate șansele să câștige un al patrulea mandat de cancelar la alegerile din septembrie și este descrisă adesea — împotriva voinței ei — drept 'lider al lumii libere', date fiind dificultățile actuale din SUA, comentează DPA.

SUA: Președintele Donald Trump, în vârstă de 71 de ani, se confruntă cu nenumărate probleme în plan intern, de la o reformă a impozitelor și până la scandalul legat de presupusele sale legături cu Rusia. Pozițiile sale — de susținere a unui comerț și a unei politici economice protecționiste și naționaliste, dar și abordarea sa controversată legată de încălzirea globală — au toate ingredientele pentru a crea conflicte la Hamburg.

Rusia: Pentru președintele Vladimir Putin, 64 de ani, prima sa întâlnire cu Trump va fi cel mai important eveniment al summitului, consideră DPA. Relațiile dintre Moscova și Washington se află la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Putin, care s-a aflat la conducerea țării sale mai mult decât orice alt lider G20, este un jucător important în crizele din Siria, Ucraina și Coreea de Nord, amintește DPA.

China: Președintele Xi Jinping, 64 de ani, are mai multă putere decât predecesorii săi în calitate de șef al statului, lider de partid și comandant al armatei. Xi caută să se folosească de această putere pentru a obține un rol mai important pentru China pe scena mondială. Tendințele spre izolaționism ale lui Trump l-ar putea ajuta pe Xi să se prezinte drept un promotor-cheie al comerțului liber și al măsurilor de protejare a mediului înconjurător, chiar dacă realitatea chineză arată ușor diferit, comentează sursa citată.

Turcia: Președintele Recep Tayyip Erdogan, 63 de ani, deține mai multă putere decât în trecut, după victoria din acest an la referendumul privind modificarea Constituției în urma căruia a primit prerogative sporite. Opoziția internă îl acuză că încearcă să instituie o dictatură. Prima vizită în doi ani a lui Erdogan în Germania este controversată ca urmare a crizei apărute în relațiile dintre cele două țări. Guvernul german l-a împiedicat pe liderul turc să ia cuvântul la o întâlnire a etnicilor turci din Germania, ceea ce l-ar fi făcut pe Erdogan să ia în calcul să nu mai vină deloc la Hamburg, scrie DPA.

Arabia Saudită: Regele Salman, 81 de ani, conduce regatul bogat în țiței, deși în ultimii ani fiul său Mohammed bin Salman, 31 de ani, a devenit tot mai mult puterea din spatele tronului. Salman și-a anulat însă participarea la summitul de la Hamburg, invocând ca motiv criza cu Qatarul. Potrivit ambasadei saudite la Berlin, delegația saudită este condusă de ministrul de stat Ibrahim al-Assaf.

Japonia: Prim-ministrul Shinzo Abe, 62 de ani, a condus democrația asiatică pe o cale tot mai conservatoare. Abe a oferit stabilitate după ani de schimbări constante de guvern, dar executivul său a fost afectat de scandaluri. Popularitatea lui Abe a scăzut, cu toate că anunțul recent referitor la ajungerea la un acord de principiu cu privire la elementele principale ale unui Acord de parteneriat economic UE-Japonia ar putea să-i ofere o gură de oxigen.

Uniunea Europeană: UE este reprezentată la Hamburg de președintele Consiliului European, Donald Tusk, 60 de ani, și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, 62 de ani. Ambii consideră blocul comunitar drept promotorul comerțului global liberalizat. Dar cei doi au avertizat totodată că dacă partenerii comerciali încearcă să-și închidă piețele vor avea de-a face cu contramăsurile UE.

Franța: În urmă cu șase luni, președintele Emmanuel Macron, 39 de ani, părea un outsider fără șanse în campania electorală prezidențială. Acum, este cel mai tânăr președinte din istoria Franței, cu puteri extinse și o majoritate în Adunarea Națională (parlamentul francez — n.r.). Macron s-a angajat să colaboreze cu Merkel pentru a face să renască nu doar Franța, ci și Uniunea Europeană în ansamblul său. Un obiectiv central al politicii sale externe este pacea în Siria.

Marea Britanie: Prim-ministrul Theresa May, 60 de ani, ajunge la G20 după un recent dezastru electoral. Majoritatea sa guvernamentală se bazează pe protestanții nord-irlandezi din Partidul Democrat Unionist (DUP). Interese geopolitice mai ample ar putea s-o ajute să găsească un teren comun de discuții cu alți lideri, dar există și multe puncte de conflict — îndeosebi cu alți membri ai UE în cadrul negocierilor privind Brexit-ul aflate în desfășurare.

Italia: Prim-ministrul Paolo Gentiloni, 62 de ani, este în funcție doar din decembrie 2016. În condițiile în care în prezent țara sa deține președinția G7, Gentiloni a acordat prioritate imigrației și cooperării cu țările africane pe agenda summitului desfășurat în mai în Sicilia, mai ales că Italia este afectată în mod special de această imigrație. 'Defectul' său ar fi acela că este văzut drept un lider de tranziție.

Canada: Premierul Justin Trudeau, 45 de ani, este văzut drept un 'Kennedy al Canadei' și este admirat și în afara țării sale. Trudeau dorește să obțină un rol geopolitic mai puternic și mai activ pentru Canada.

Coreea de Sud: Președintele Moon Jae In, 64 de ani, participă la primul său summit internațional după ce a ieșit învingător la alegerile prezidențiale din mai. Principala provocare geopolitică cu care se confruntă țara sa este programul nuclear și de rachete desfășurat de Coreea de Nord.

Argentina: Președintele Mauricio Macri, 58 de ani, este supus presiunii în propria țară din cauza programului de austeritate pe care l-a impus și a inflației ridicate, dar el intenționează să-și reintegreze țara în comunitatea financiară internațională după un acord privind reglementarea datoriei Argentinei, încheiat anul trecut. Investitorii sunt interesați, iar Argentina, o țară puternică în domeniul agricol, dorește un acord de liber schimb între Mercosur (Piața comună a Sudului) și UE.

Mexic: Președintele Enrique Pena Nieto, 50 de ani, este în căutare de aliați, dat fiind conflictul Mexicului cu cel mai important partener al său, Mexicul, de la alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. Deloc iubit în propria țară, Pena Nieto s-a grăbit să-i ofere sprijin lui Merkel asupra unor teme-cheie ale summitului G20 privind încălzirea globală și comerțul liber.

Brazilia: Președintele Michel Temer, 76 de ani, confruntat în țară cu riscul procedurii de demitere, a anunțat inițial că va rămâne în Brazilia, dar ulterior a declarat că va participa la summitul G20. Popularitatea sa în Brazilia este extrem de scăzută, iar criza politică a paralizat reforme esențiale. Economia Braziliei, cândva cea mai puternică din regiune, s-a contractat cu 7,4% comparativ cu anul 2015.

Africa de Sud: Președintele Jacob Zuma, 75 de ani, se apropie de finalul mandatului, în parte din cauza vârstei înaintate și în parte din cauza scandalurilor de corupție persistente. Economia este în impas, șomajul se apropie de 28%.

Australia: Prim-ministrul Malcolm Turnbull, 62 de ani, vine la Hamburg cu un record mondial. Economia Australiei continuă să crească; de aproape 26 de ani nu s-a mai înregistrat nicio recesiune. Însă, în același timp, crește dependența de China, iar încălzirea globală generează o serie de probleme.

India: Prim-ministrul Narendra Modi, 66 de ani, conduce o țară de 1,3 miliarde de oameni care în curând va depăși China din punct de vedere demografic. Nicio altă țară din G20 nu se apropie de rata de creștere economică a Indiei, de 7,1%. Totuși, există întârzieri în procesul de reforme.

Indonezia: Președintele Joko Widodo, 56 de ani, reprezintă o țară tot mai importantă pe scena mondială, cu o populație de 255 de milioane de locuitori. Țara cu cea mai numeroasă populație musulmană este totodată una dintre cele mai mari democrații ale lumii, iar Indonezia înregistrează o creștere economică de 5%. Există însă o preocupare legată de ascensiunea islamismului radical, mai notează DPA.

AGERPRES