Modificările aduse Codului Fiscal, cel puţin în privinţa impozitelor pe proprietate, pot creşte chiar şi de 4 ori valoarea dărilor plătite către stat de proprietarii de imobile.

Potrivit proiectului pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Finanţelor, se propune un nou mod de calcul şi în cazul impozitului anual pentru clădirile rezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a UNNPR şi a cotelor de impozitare respective.

Astfel, se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare şi anume: la clădiri rezidenţiale cotele vor fi de 0,1% – 0,2% (faţă de 0,08% - 0,2% cât este în prezent), iar la clădirile nerezidenţiale cotele vor fi de 1% – 1,3%.

Model de calcul

În prezent, dacă luăm în calcul un apartament de 85 de metri pătraţi într-o zonă centrală a Bucureştiului, ţinând cont de un coeficient de corecţie de 2,5 (care ţine seamă de rangul localităţii şi de zona în care e amplasat imobilul)), valoarea impozabilă ar fi de 212.500 de lei. Aplicând cota actuală de impozitare minimă, de 0,08%, ar însemna un impozit anual de 170 de lei.

În cazul în care impozitarea s-ar aplica la valoarea reală a pieţei impozitul ar fi de câteva ori mai mare.

Concret, valoarea reală a unui apartament nou de 85 de metri pătraţi, situat în zona centrală a Capitalei, este de 140.000 de euro, echivalentul a 700.000 lei, conform informaţiilor obţinute de „Adevărul” de la un Birou notarial. Aplicând cota minimă de impozitare de 0,1% rezultă un impozit de 700 de lei/an, de 4,11 ori mai mare decât în cazul actualei metode de calcul.

Aceste valori ale impozitelor pe proprietate vor putea fi majorate sau diminuate cu până la 50% de către autorităţile publice locale, la propunerea autorităţii executive, se arată în proiect.

Modificările aduse Codului Fiscal vizează şi situaţiile privind vânzarea unui teren sau a unei clădiri, caz în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote: 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv; 1% pentru imobilele deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

În prezent, la vânzarea unui imobil se percepe un impozit de 3% doar pentru valoarea care depăşeşte 450.000 lei.

Cum influentează modificările veniturile angajaţilor

O mare parte dintre modificările fiscale care se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2023 vizează veniturile din salarii şi asimilate salariilor, impunându-se noi plafoane pentru deducerile personale ori scutirile de impozit, acordarea unor beneficii şi noi cuantumuri pentru plata contribuţiilor către sistemele de pensii şi cele de sănătate.

Una dintre cele mai importante modificări aduse Codului Fiscal vizează modul de calcul pentru plata contribuţiilor sociale, care în prezent se aplică procentual – 25% pentru sistemul de pensii şi 10% pentru sănătate – raportat la nivelul a 12 salarii minime brute pe economie (12 x 2.550 lei = 30.600 lei/an).

„Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, se menţionează în proiect.

„Altfel spus, un angajat care câştigă 24 de salarii minime brute pe ţară, respectiv 61.200 lei/an, va plăti statului o contribuţie pentru pensii de două ori mai mare decât plăteşte în prezent, fiind vorba de 15.300 lei doar pentru CAS, faţă de 7.650 lei cât este acum prevăzut în Codul Fiscal”, a declarat pentru „Adevărul consultantul fiscal Cornel Grama.

Mai mulţi bani de la cei care depun Declaraţia Unică

Codul Fiscal modifică şi baza de calcul pentru contribuţiile la sănătate. Astfel, persoanele care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice, vor plăti contribuţia de 10% din: nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară; nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară; nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

„Şi în acest caz contribuţia plătită este dublă faţă de nivelul actual, când un angajat plăteşte 3.060 lei/an contribuţie la sănătate, de anul viitor fiind nevoit să achite 6.120 lei/an”, a completat consultantul.

Plafon de venit neimpozabil pentru beneficii

În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil, şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Beneficiile care vor fi scutite de plata contribuţiilor sunt diurnele (în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare); valoarea tichetelor de masă; cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii; voucherele de vacanţă; contribuţiile la un fond de pensii facultative; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament; sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile (în limita unui plafon lunar de 400 lei).

Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Se revizuiesc şi deducerile

Un alt avantaj adus veniturilor angajaţilor de modificările aduse Codului Fiscal este dat de suplimentarea sistemului de deduceri personale. Aceste deduceri personale se acordă persoanelor fizice care au un venit lunar brut de până la 4.550 lei (2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care este în prezent de 2.550 lei).

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 4.550 lei; 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, unuia dintre părinţi care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Benta: Statul vrea doar să strângă mai mulţi bani la buget. Vom vedea efectele peste 1 an

Toate modificările aduse Codului Fiscal sunt doar măsuri „sindicalizate” prin care sunt crescute cu beneficiile pentru anumite categorii de personal, cooborat cu creşterea impozitelor pe dividende şi dublarea asigurărilor sociale pentru PFA, a declarat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Adrian Benta.

„Toate aceste modificări ale Codului Fiscal trebuie văzute în tendinţele de fiscalizare. Sunt măsuri sindicalizate prin care creste impozitul pe dividende, coroborat cu dublarea asogurărilor sociale pentru PFA, chiar dacă plătesc deja CAS şi CASS, dar scad cu 60% taxele pentru domeniul construcţiilor, agricultură şi domeniul alimentar. Nu există nicio măsură activă prin care să-i pună la muncă şi pe cei care stau degeaba şi încasează ajutoare de la stat şi nici să-i înveţe să câştige mai bine pe cei care trăiesc din salariul minim pe economie. Aceste modificări s-au fîăcut în scop mercantil, de a strânge mai mulţi bani la buget. Vom vedea efectele peste 1 an”, a declarat Adrian Benta.