Memoria reprezintă un element esențial al calității veții, însă, din păcate, slăbirea ei are un caracter inevitabil, fiziologic. Din fericire însă, declinul cognitiv poate fi atenuat cu un stil de viață sănătos.

Alin-Nicolae Popescu, medic primar medicină sportivă și medic rezident reabilitare explică, pe pe pagina catena.ro , că o dietă sănătoasă, activitățile care stimulează gândirea, renunțarea la fumat și alcool și exercițiile fizice regulate duc în mod semnificativ la încetinirea declinului cognitiv.

„Cercetătorii au concluzionat că adoptarea unui stil de viață sănătos a fost asociat cu o scădere mai lentă decât media a memoriei pe parcursul unui deceniu, dieta echilibrată și exercițiile fizice regulate fiind principalele obiceiuri care au încetinit declinul”, spune medicul.

Ce au evidențiat cercetările în domeniu

Altfel spus, deși memoria înregistrează un declin pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, acest proces poate fi încetinit sau se poate stabiliza.

„Principalii factori care afectează memoria includ îmbătrânirea, bolile cronice și stilul de viață, acesta din urmă putând fi modificat și îmbunătățit. Cu toate acestea, puține studii s-au concentrat asupra impactului stilului de viață asupra memoriei, iar cele care au fost făcute nu au luat în considerare interacțiunea dintre un stil de viață sănătos și riscul genetic”, spune medicul.

Ca să investigheze și mai în profunzime, cercetătorii au efectuat un studiu longitudinal, cunoscut sub numele de China Cognition and Aging Study, care a luat în considerare riscul genetic, precum și stilul de viață.

Cercetarea în cauză a început în 2009 și s-a încheiat în 2019, participanții fiind evaluați și fost supuși unor teste neuropsihologice în 2012, 2014, 2016 și la sfârșitul studiului.

„Mini–Mintal State Examination a fost folosit pentru a evalua funcția cognitivă globală. Funcția memoriei a fost evaluată folosind testul de învățare verbală auditivă a Organizației Mondiale a Sănătății/Universitatea din California – Los Angeles.Condiția participării la studiu a fost o funcție cognitivă normală la momentul inițial. Participanții care au înregistrat o deficiență cognitivă ușoară (MCI) sau demență în timpul perioadei de urmărire au fost excluși după diagnostic”, explică medicul.

Criteriile studiului

Cu privire la „stilul de viață” a urmărită respectarea unor recomandări cu privire la:

1. Exerciții fizice (frecvența săptămânală și timpul total);
2. Fumat (actuali, foști fumători sau cei care nu au fumat niciodată);
3. Consum de alcool (nu au băut niciodată, au băut ocazional, au consumat în exces);
4. Dietă (aportul zilnic de 12 alimente: fructe, legume, peste, carne, produse lactate, sare, ulei, ouă, cereale, leguminoase, nuci, ceai);
5. Activitate cognitivă (scris, citit, joc de cărți, alte jocuri);
6. Contacte sociale (participarea la întâlniri, participarea la petreceri, vizitarea prietenilor/rudelor, călătoriile, discuțiile online).

Autorii studiului au acordat punctatje pe baza numărului de recomandări pentru un stil de viață sănătos pe care l-au urmat.

„Informații demografice și alte informații despre sănătate, inclusiv prezența unei afecțiuni medicale, au fost utilizate drept covariabile. Cercetătorii au inclus, de asemenea, „efectul de învățare al fiecărui participant drept covariabilă, datorită evaluărilor cognitive repetate”, a mai explicat medicul Alin-Nicolae Popescu, potrivit sursei citate.

La ce concluzii au ajuns cercetătorii

Cercetătorii au observat că participanții din grupurile cu un stil de viață sănătos mediu și bun au înregistrat un declin mai lent al memoriei pe an de vârstă crescută, iar dieta sănătoasă a avut cel mai puternic efect protector asupra memoriei.

„Participanții la studiu cu un stil de viață sănătos au avut aproape 90% și respectiv 30% mai puține șanse de a dezvoltă demență sau deficiență cognitivă ușoară, comparativ cu cei cu un stil de viață nesănătos”, relatează medicul.

Pentru că în cazul participanților la studiu a fost vorba de o auto-raportare a factorilor privind stilul de viață, autorii studiului recunosc limitările acestuia, inclusiv designul observațional și potențialul de erori de măsurare. Mai mult decât atât, unii participanți nu s-au întors pentru evaluări ulterioare, ceea ce a dus la o potențială părtinire de selecție.

Totuși, concluziile acestei cercetări merită avute în vedere.

„Vorbim despre un studiu desfășurat pe o perioada relativ lungă de timp, concluziile lui pot avea valoare statistică și ne pot conduce la idea că trebuie în primul rând să avem grijă de factorii modificabili ai stilului nostru de viață (cei șase factori enumerați mai sus, cu accent pe ultimii doi mai ales în acest context post pandemic) și să evităm „să dăm” vina, acuzând condițiile ereditare”, spune dr. Alin-Nicolae Popescu pe pagina catena.ro

Distribuie pe Facebook