Impactul asupra pieţelor şi ocupării forţei de muncă va fi negativ atunci când stimulentele se vor termina (analiză)
Impactul asupra pieţelor şi ocupării forţei de muncă va fi negativ atunci când stimulentele se vor termina, iar pachetele de salvare şi subvenţiile, cheltuielile guvernamentale din multe ţări vor reprezenta peste 50% din PIB, prin împrumuturi directe şi indirecte, arată o analiză realizată de Saxo Bank.
"Marea ironie este că, deşi Covid-19 are un impact enorm, uman şi economic, riscul şi mai mare este reacţia noastră la criză. În cel mai bun caz, suspendăm economiile de piaţă, în cel mai rău caz le înlocuim cu capitalismul de stat. Acest model nu poate câştiga niciodată, întrucât pieţele deschise sunt necesare pentru a favoriza cel mai bine descoperirea preţurilor, alocarea bunurilor, inovaţia şi chiar democraţia", se menţionează în analiza băncii.
Potrivit analiştilor Saxo Bank, politicile monetare de susţinere ca răspuns la criză au apropiat instituţiile fiscale şi cele monetare şi stimulentele totale pentru a lupta împotriva celei mai mari contracţii economice din anii 1930 şi au încurajat speculaţiile.
"Tranziţia către o economie globală mai localizată va crea o cale incertă pentru multe companii şi, prin urmare, strategia veche şi bună de a investi în companii de înaltă calitate, cu mijloace financiare scăzute este, de asemenea, atractivă în viziunea noastră", mai arată analiza.
Potrivit Saxo Bank, anumite sectoare ale economiei, cum ar fi transformarea ecologică, "vor continua, de asemenea, să aibă rezultate bune, deoarece modelul economic actual este o pacoste netă asupra mediului." "Alte industrii, cum ar fi asistenţa medicală, robotica şi imprimarea 3D vor obţine, de asemenea, un impuls din politicile de autonomie şi din producţia orientată către cadrul intern în lumea dezvoltată. Companiile cu o prezenţă digitală puternică şi un model de afaceri digital se vor descurca, de asemenea, foarte bine. Cu toate acestea, date fiind evaluările extreme în rândul unor companii online, investitorii ar trebui să fie precauţi la 'bula acţiunilor ", potrivit analizei.
Potrivit băncii, perspectiva cererii de ţiţei rămâne în continuare pusă în dificultate de pandemia Covid-19 care încă nu este sub control. "Deşi OPEC + a depus un efort enorm pentru a sprijini piaţa globală prin reduceri record ale producţiei şi conformitate ridicată, potenţialul ca ţiţeiul să recupereze din teren va fi limitat în a doua jumătate a anului 2020. (...) Restricţiile de călătorie transfrontalieră pe cale terestră şi aeriană rămân în vigoare în întreaga lume, şi având în vedere că e puţin probabil ca milioane de lucrători să îşi recupereze locul de muncă curând, orice redresare a cererii de petrol se poate dovedi mai lentă decât se estimase. Chiar şi în această fază incipientă, unii încep să speculeze dacă cererea globală a atins un maxim în 2019 de unde va începe să scadă pe măsură ce modul în care oamenii şi ţările se comportă şi interacţionează între ele se schimbă.", susţin analiştii Saxo Bank.
Potrivit băncii, un al doilea val nu va genera încă un şoc al cererii similar cu cel observat în aprilie. "Majoritatea ţărilor vor opta în schimb să menţină cât mai mult din economia lor deschisă, având în vedere că declinul economic va fi şi mai grav. Prăbuşirea din aprilie, însă, încă evidenţiază capacitatea petrolului de a rata ţinta. Deşi ne aşteptăm ca preţul ţiţeiului Brent să revină la un interval cuprins între 50 şi 60$/b la sfârşitul anului 2020 sau la începutul anului 2021, perspectiva pe termen scurt indică o consolidare, preţul rămânând în cea mai mare parte a celui de-al treilea trimestru în intervalul 35$/b - 45$/b", mai susţin analiştii Saxo Bank.
Analiza mai arată că pandemia generată de coronavirus a evidenţiat supra-dependenţa Europei faţă de Asia, în special de China şi de India, pentru producerea de echipamente şi dispozitive medicale, precum şi de substanţele active cheie ale medicamentelor utilizate frecvent. Astfel, pentru a redobândi autonomia, Europa trebuie să adopte o abordare coordonată pentru a crea economii de scară şi pentru a reduce, pe cât posibil, costurile inerente asociate cu relocarea lanţurilor valorice.
"Criza a fost ca o alarmă pentru guvernele europene şi societatea europeană în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a diminua dependenţa economică şi medicală de restul lumii. Relocarea lanţurilor valorice nu este o idee nouă; este la fel de veche ca globalizarea în sine. Însă a revenit la modă în ultimii ani pe fondul protecţionismului în creştere - şi a câştigat mai mult teren în ultimele luni din cauza pandemiei. Teoretic, relocarea este o idee foarte atrăgătoare - întrebarea este dacă Europa are mijloacele de a-şi realiza ambiţiile şi de a deveni mai autonomă.", mai susţin analiştii băncii.
Potrivit Saxo Bank, comerţul din zona euro se caracterizează printr-un excedent masiv, în mare parte datorită Germaniei care a atins un excedent de 338 de miliarde euro în perioada de douăsprezece luni până în martie 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 2,8% din PIB-ul din zona euro. Astfel, acesta este al doilea cel mai mare excedent comercial din lume, după China.
"Chiar dacă Europa îşi poate recăpăta autonomia, relocarea este departe de soluţia miracol despre care vorbesc atâţia. Cel puţin, necesită resurse, abilităţi, leadership şi o toleranţă pentru costuri ridicate şi presupune că ţările gazdă au forţa de muncă şi cunoştinţele necesare. Crearea unei baze industriale vibrante necesită viziune pe termen lung, leadership politic şi capacitatea de a lucra mână în mână cu sectorul privat. Relocarea nu poate fi decretată; este construită în timp. Aceasta implică procese lungi şi riscante - inclusiv reorganizarea lanţurilor valorice, ceea ce poate dura ani întregi", mai arată analiza.
Potrivit băncii, "vântul favorabil deglobalizării şi concentrarea accentuată asupra suveranităţii economice generează un impuls pentru nivelul local în defavoarea celui global." Investiţia ridicată în infrastructura locală, schimbările climatice şi durabilitatea, energia eoliană şi solară, securitatea apei, apărarea şi infrastructura medicală locală oferă oportunităţi în spaţiul capitalurilor proprii - cu diversificarea portofoliului îndreptată către metale preţioase, investiţii alternative şi active reale.", mai susţin analiştii băncii.
Saxo Bank Group (Saxo) este un specialist fintech de top, axat pe tranzacţionarea multi-asset şi investiţii, livrând serviciul 'Banking-as-a-Service' clienţilor instituţionali. Saxo Bank a fost fondată în 1992, cu prima platformă de tranzacţionare online lansată în 1998 şi are sediul central la Copenhaga. Banca are în prezent peste 1500 de angajaţi în centrele financiare din toată lumea, inclusiv Singapore, Shanghai, Tokyo, Hong Kong, Londra, Paris, Zurich şi Dubai. AGERPRES
