Analiştii occidentali spun că echipamentele livrate Ucrainei au fost vitale pentru respinge asaltul forţelor ruse, dar că Occidentul va trebui să-şi intensifice eforturile de aprovizionare pentru a preîntâmpina un război prelungit de uzură pe care Ucraina ar risca să-l piardă, relatează The Guardian.

În alocuţiunea sa nocturnă, joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a observat că „în sfârşit” forţele ucrainene resimt forţa redutabilă a artileriei occidentale, care „a provocat lovituri foarte vizibile asupra depozitelor şi altor ţinte importante pentru logistica” rusească astfel încât acestea au „redus semnificativ potenţialul ofensiv al armatei ucrainene”.

Liderul de la Kremlin a reacţionat în cadrul unei reuniuni a grupurilor parlamentare din Duma de Stat comentând că dacă Occidentul doreşte să încerce să înfrângă militar Rusia nu are decât.

Azi (joi), înţelegem că ei vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ce să zic? Să încerce! Am auzit de multe ori că Occidentul vrea să se lupte cu noi până la ultimul ucrainean. Este o tragedie pentru poporul ucrainean, însă pare că totul se îndreaptă în această direcţie”.

Jack Watling, cercetător senior la Royal United Services Institute, a observat că ţările occidentale au furnizat Ucrainei armament „pe bucăţi”, după primele ajutare militare de urgenţă, astfel că în prezent forţele sale de apărare dispun de o gamă largă de echipamente care necesită propriile muniţii, piese de schimb şi procese de instruire.

„Primul tip de echipament pe care Occidentul l-a furnizat Ucrainei a fost cel care nu ar avea probleme complexe în privinţa lanţului de aprovizionare”, a spus Watling.

„Ceea ce am văzut în ultimele săptămâni este recunoaşterea din partea acestor ţări că trebuie să existe mai mult sprijin sistemic, aşa că am văzut ţări oferind mai multe sisteme pe care le-au furnizat anterior, dar şi Himars”, a precizat Watling, referindu-se la lansatoarele de rachete furnizate de SUA .

„Şi asta face o diferenţă tactică, numai că Ucraina are de gestionat lanţuri multiple de aprovizionare, flote relativ mici cu o mulţime de sisteme diferite, în timp ce muniţia disponibilă este foarte limitată.”

Watling a adăugat că stocurile limitate de muniţie ale NATO înseamnă că Occidentul va trebui să-şi mobilizeze propria industrie de apărare dacă doreşte să continue să sprijine armata Ucrainei şi să evite un război prelungit de uzură.

Serhii Kuzan, preşedintele Centrului Ucrainean de Securitate şi Cooperare de la Kiev, a afirmat că Ucraina a observat efecte vizibile pe front din momentul în care au sosit primele lansatoare Himars şi obuziere: „Ne permite să participăm la ceea ce am numi un duel de artilerie. Cu ajutorul rachetelor cu rază mai lungă de acţiune am distrus peste 20 de depozite de artilerie rusă, iar asta a încetinit ofensiva Rusiei. Ei sunt obligaţi să fie mai precauţi.”

Kuzan a explicat că până acum proviziile occidentale nu au reuşit să ofere Ucrainei un moment decisiv în război, deoarece Rusia are în continuare un număr superior de piese de artilerie şi muniţie. „Doar că acum nu încercăm numai să supravieţuim bombelor şi rachetelor lor, ci să le lovim depozitele. Rusia foloseşte atât de multă muniţie de artilerie încât forţele ei au nevoie de baze mari de aprovizionare, aşa că lovirea lor a devenit acum obiectivul nostru principal.”

Ivan Sechin, un expert militar şi fost oficial al serviciilor secrete militare ucrainene şi sovietice, a declarat că loviturile armatelor occidentale împotriva bazelor ruseşti au contribuit la demoralizarea forţelor ruse la fel de mult ca şi la distrugerea logisticii acestora.

În mai multe videoclipuri publicate de forţele armate ucrainene, soldaţii ruşi pot fi văzuţi fugind din bazele incendiate, despre care Sechin spune că le-ar fi zdruncinat încrederea despre locurile în care se simt siguranţă.

„Este clar că are un efect pentru că ei continuă să atace, dar nu în acelaşi ritm ca înainte”, a spus Sechin. „Doar că în condiţiile actuale, Ucraina doar poate rezista atacurilor şi nu are capacitatea de a lansa contraofensive semnificative. Occidentul este încă îngrijorat că ar putea provoca Rusia, dar trebuie să înţeleagă că armata rusă nu este atât de puternică pe cât credeam. Ei îşi prezintă micile lor victorii [în est] ca pe o mare victorie.”

Deşi bombardamentele continuă în estul Ucrainei, Institutul pentru Studiul Războiului, un centru de reflecţie cu sediul la Washington, a observat în raportul său privind situaţia de câmpul de luptă că e posibil ca Moscova să ia o „pauză operaţională”.

„Forţele ruse se vor limita probabil la acţiuni ofensive la scară relativ mică, în timp ce încearcă să stabilească condiţii pentru operaţiuni ofensive mai semnificative şi să reconstruiască puterea de luptă necesară pentru a încerca acele întreprinderi mai ambiţioase”, se arată în analiza Institutului.

De partea cealaltă, Ministerul rus al Apărării a părut să confirme această evaluare, joi, spunând că unităţilor sale li se acordă timp să se odihnească pentru a-şi „reface capacităţile de luptă”.