Imigrație: Adevărata față a celor expulzați (presă)
Numărul cetățenilor străini expulzați din Franța în 2015 a fost de 10.471, dintre care cei mai numeroși au fost românii, urmați de albanezi, algerieni, tunisieni și marocani, cele cinci naționalități reprezentând 63% din totalul repatrierilor decise de autoritățile franceze anul trecut, relevă un articol publicat luni de cotidianul francez Le Parisien.
De asemenea, anul trecut au fost expulzați din Franța, printre alții, 19 afgani, 11 gambieni, 10 sudanezi, opt iranieni, patru sirieni și patru eritreeni. Aceste date statistice scandalizează asociațiile pentru drepturile omului, care susțin că unii dintre cei expulzați sunt expuși unor mari riscuri când ajung în țările de origine. ''Dacă au fost predați autorităților din țara lor, acești patru eritreeni au fost condamnați la moarte'', denunță organizația Cimade.
Terminologia oficială evocă o expulzare ''către țara de origine sau către orice altă țară admisibilă juridic''. ''Astfel, sirienii evocați în aceste statistici au fost trimiși în Egipt. Noi preferăm să vorbim totuși despre o readmisie'', menționează Ministerul de Interne francez, citat de Le Parisien.
În general, fără a-i lua în calcul pe albanezi, jumătate dintre străinii reținuți în Franța au fost readmiși într-o altă țară a Uniunii Europene, susține David Rohi, reprezentant al asociației Cimade.
În ceea ce îi privește pe cetățenii albanezi expulzați din Franța (al căror număr a fost anul trecut de opt ori mai mare decât în 2010), aceștia sunt numiți ''noii români'' de cei familiarizați cu acest dosar. În realitate, românii, care au acces liber deplin pe întreaga piață a forței de muncă din UE de la 1 ianuarie 2014, trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a sta în Franța. În primul rând, ei trebuie să dovedească faptul că au o activitate profesională. Anul trecut, 2.422 dintre ei au fost expulzați pentru că nu au respectat această regulă, în timp ce numărul albanezilor din această categorie a fost de 1.934.
Aceștia din urmă, care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene, au totuși drept de sejur fără viză pentru cel mult 90 de zile într-o țară membră, cu condiția de a fi titulari de pașaport biometric. La expirarea acestui termen, ei pot fi expulzați. Proporția albanezilor repatriați este facilitată de faptul că majoritatea dețin un pașaport în regulă. Puțini dintre ei refuză să fie retrimiși în Albania, astfel încât o eventuală revenire a lor în Uniunea Europeană este relativ simplă, conchide publicația citată.
AGERPRES